Dupa o accidentare serioasa si o operatie la nas, Cristi Chivu a revenit pe terenul de joc in partida AS Roma – AC Milan. Fanii Romei l-au putut urmari pe internationalul roman in rolul lui Zorro, acesta evoluand cu o masca speciala pe figura.
Internationalul Cristian Chivu a revenit pe terenul de joc dupa o pauza 24 de zile. In derby-ul dintre AS Roma si AC Milan, tifossi romani au putut sa-l vada pe capitanul Nationalei Romaniei in rolul lui Zorro. Chivu a jucat foarte bine, reusind sa-l anihileze pe celebrul Ronaldo, dovedind ca a trecut cu bine peste problemele medicale.
Antrenorul lui AS Roma, Luciano Spaletti, a decis sa-l arunce in lupta pe Chivu dupa o pauza fortata, in care romanul si-a schimbat si configuratia fetei. Operat pe 7 martie, dupa ce a suferit o fractura de piramida nazala, in urma unei lovituri cu cotul în figura aplicata de atacantul brazilian al formatiei Olympique Lyon, Fred, în mansa secunda a optimilor Ligii Campionilor, Chivu a ratat intalnirile cu Olanda si Luxemburg. In meciul cu AC Milan, scor 1-1, Chivu l-a marcat foarte bine pe Ronaldo, reusind cateva deposedari de efect, chiar daca masca l-a incomodat putin. Pentru darzenia de care a dat dovada, fiind evident ca este recuperat in totalitate dupa operatie, Chivu a fost avertizat si cu un cartonas galben in finalul partidei. Romanul va fi titular si miercuri în meciul pe care AS Roma îl va disputa în compania formatiei Manchester United, în prima mansa a sferturilor de finala ale Ligii Campionilor, într-un meci transmis in direct de Pro TV. Daca nu vor mai aparea evenimente neplacute, Chivu va reveni printre “tricolori“ la dubla cu Slovenia, una extrem de importanta in vederea calificarii la Campionatul European din 2008.
Presa italiana il lauda pe romån
Mass-media din Italia au remarcat prestatia fundasului roman. Chivu a fost notat cu 6,5 de Il Giornale si cu 6 de agentia Datasport, fiind cunoscuta zgarcenia peninsularilor cand e vorba sa acorde calificative. „Închide toate culoarele, nu rateaza nici o interventie. Mereu concret“, a notat Il Giornale. De la AS Roma au mai fost notati cu 6,5 colegul lui Chivu din centrul defensivei, Mexes, De Rossi si Totti. Agentia Datasport a fost ceva mai critica, punctand: „A umbrit o prestatie mai mult decât buna atunci când a fost depasit de Gilardino la faza golului egalizator“.
sâmbătă, 21 februarie 2009
Iuda, pus la punct
Cristian Badilita a explicat de ce Iuda e un personaj care face bestseller din orice roman.
In conferinta „Iuda si Maria-Magdalena, intre damnare si reabilitare”, sustinuta ieri, la Teatrul National, istoricul si teologul Cristian Badilita a subliniat
faptul ca boomurile mediatice cu „Evanghelia dupa Iuda”, aparute in ultima vreme, sunt traduceri la mana a doua din engleza, fara nicio valoare stiintifica.
In textul aprocrif original, scris in limba copta, aceasta reabilitare a lui Iuda nu se regaseste. Badilita a remarcat ca tanarul Alin Suciu este unul dintre specialistii care se ocupa de textul aprocrif, alaturi de alti coptizanti si istorici ai gnosticismului de la Universitatea Laval, din Canada.
De asemenea, teologul a subliniat ca Maria-Magdalena nu e nici tarfa, dar nici zeita, asa cum apare in „Codul lui Da Vinci” al lui Dan Brown.
EVZ: Cand se va publica manuscrisul original al „Evangheliei dupa Iuda”?
Cristian Badilita: Manuscrisul inca n-a fost publicat, in copta, si nici nu va fi prea repede, din tot felul de motive cabalistice. Asadar se lucreaza nu pe manuscris, ci pe transcriere la mana a doua. Apoi, exista o seama de pasaje neclarificate de specialisti.
„Bucataria” specialistilor abia a inceput. Tapajul mediatic este pur si simplu absurd, atata vreme cat textul respectiv se afla, din punct de vedere stiintific, „in gaoace”. Toate cartile aparute in Romania sunt traduceri la mana a zecea din engleza, nu au vreo valoare stiintifica, iar reabilitarea lui Iuda, despre care se vorbeste pe coperta patru a acestor carti nu se regaseste in textul original.
De ce a trebuit ca Iuda sa fie reabilitat?
Una dintre trasaturile literaturii gnostice (si se pare ca Evanghelia dupa Iuda ilustreaza acest curent) este inversarea functiilor personajelor biblice. Iuda se inscrie in aceasta serie de personaje-negative, care-si schimba, in gnosticism, polaritatea.
Citind insa traducerea franceza cu atentie nu am descoprit nicio urma de pozitivitate in figura lui Iuda. Revalorizarea lui tine mai degraba de ideologia dominanta astazi, cand toate personajele detestate de Traditie devin din raufacatori victime. Iuda trebuie reabilitat de neopagani pentru ca a fost condamnat de Biserica.
Textul „Evangheliei dupa Iuda” contrazice aceasta cheie de lectura ideologica. In al doilea rand, ideea ca Iuda a conlucrat la mantuirea neamului omenesc este o idee din Noul Testament. Iisus ii spune clar, dupa Cina cea de Taina: „Fa ce trebuie sa faci!”. Adica il ia drept complice.
Care este „reteta” crearii apocrifelor?
De patruzeci de ani se tot publica zeci de asemenea texte, neconforme cu linia canonica. Acum, in contextul noului „scandal”, ma simt dator sa apas pe ideea relativizarii acestor texte.
Toti autorii lor pleaca in mod sistematic de la un episod, un amanunt, o sugestie, din textele devenite canonice (Matei, Marcu, Luca, Ioan). Acestea nu pot acoperi, in expresia lor adesea lapidara, toate aspectele unei biografii sau ale unei scene. Apocrifele vin si umplu aceasta „gaura neagra”.
Ar trebui Biserica sa ia o pozitie fata de aceste texte?
O parte din vina acestei hipervalorizari a unor apocrife o poarta si Biserica oficiala - Biserica inteleasa ca institutie, nu ca si corp mistic al lui Hristos.
Daca in facultatile de teologie ortodoxe, in primul rand (catolicii sunt cu mult inainte), s-ar studia apocrifele crestinismului timpuriu dupa o metoda istorica si filologica riguroasa si fara resentiment, cred ca tensiunile s-ar diminua din start. Teologia, in secolul XXI, incepe cu istoria si filologia. Cel putin asa stau lucrurile in toate centrele europene din Vest.
Traseu
Studii la Sorbona
Cristian Badilita, in varsta de 39 de ani, absolvent de limbi clasice, este doctor in istoria crestinismului timpuriu al Universitatii Paris IV - Sorbona. Coordoneaza traducerea „Septuagintei”. Are publicate numeroase carti, dintre care ultima este „Singuratatea pasarii migratoare”.
Documentarul „Evanghelia dupa Iuda”, realizat de National Geographic, a atins, la noi, un rating de 327.000 de telespectatori, pe 9 aprilie 2006. Anul trecut, au aparut cartile „Evanghelia dupa Iuda” si „Evanghelia pierduta”, iar in mai apare „Evanghelia dupa Iuda”, de Jeffrey Archer.
In conferinta „Iuda si Maria-Magdalena, intre damnare si reabilitare”, sustinuta ieri, la Teatrul National, istoricul si teologul Cristian Badilita a subliniat
faptul ca boomurile mediatice cu „Evanghelia dupa Iuda”, aparute in ultima vreme, sunt traduceri la mana a doua din engleza, fara nicio valoare stiintifica.
In textul aprocrif original, scris in limba copta, aceasta reabilitare a lui Iuda nu se regaseste. Badilita a remarcat ca tanarul Alin Suciu este unul dintre specialistii care se ocupa de textul aprocrif, alaturi de alti coptizanti si istorici ai gnosticismului de la Universitatea Laval, din Canada.
De asemenea, teologul a subliniat ca Maria-Magdalena nu e nici tarfa, dar nici zeita, asa cum apare in „Codul lui Da Vinci” al lui Dan Brown.
EVZ: Cand se va publica manuscrisul original al „Evangheliei dupa Iuda”?
Cristian Badilita: Manuscrisul inca n-a fost publicat, in copta, si nici nu va fi prea repede, din tot felul de motive cabalistice. Asadar se lucreaza nu pe manuscris, ci pe transcriere la mana a doua. Apoi, exista o seama de pasaje neclarificate de specialisti.
„Bucataria” specialistilor abia a inceput. Tapajul mediatic este pur si simplu absurd, atata vreme cat textul respectiv se afla, din punct de vedere stiintific, „in gaoace”. Toate cartile aparute in Romania sunt traduceri la mana a zecea din engleza, nu au vreo valoare stiintifica, iar reabilitarea lui Iuda, despre care se vorbeste pe coperta patru a acestor carti nu se regaseste in textul original.
De ce a trebuit ca Iuda sa fie reabilitat?
Una dintre trasaturile literaturii gnostice (si se pare ca Evanghelia dupa Iuda ilustreaza acest curent) este inversarea functiilor personajelor biblice. Iuda se inscrie in aceasta serie de personaje-negative, care-si schimba, in gnosticism, polaritatea.
Citind insa traducerea franceza cu atentie nu am descoprit nicio urma de pozitivitate in figura lui Iuda. Revalorizarea lui tine mai degraba de ideologia dominanta astazi, cand toate personajele detestate de Traditie devin din raufacatori victime. Iuda trebuie reabilitat de neopagani pentru ca a fost condamnat de Biserica.
Textul „Evangheliei dupa Iuda” contrazice aceasta cheie de lectura ideologica. In al doilea rand, ideea ca Iuda a conlucrat la mantuirea neamului omenesc este o idee din Noul Testament. Iisus ii spune clar, dupa Cina cea de Taina: „Fa ce trebuie sa faci!”. Adica il ia drept complice.
Care este „reteta” crearii apocrifelor?
De patruzeci de ani se tot publica zeci de asemenea texte, neconforme cu linia canonica. Acum, in contextul noului „scandal”, ma simt dator sa apas pe ideea relativizarii acestor texte.
Toti autorii lor pleaca in mod sistematic de la un episod, un amanunt, o sugestie, din textele devenite canonice (Matei, Marcu, Luca, Ioan). Acestea nu pot acoperi, in expresia lor adesea lapidara, toate aspectele unei biografii sau ale unei scene. Apocrifele vin si umplu aceasta „gaura neagra”.
Ar trebui Biserica sa ia o pozitie fata de aceste texte?
O parte din vina acestei hipervalorizari a unor apocrife o poarta si Biserica oficiala - Biserica inteleasa ca institutie, nu ca si corp mistic al lui Hristos.
Daca in facultatile de teologie ortodoxe, in primul rand (catolicii sunt cu mult inainte), s-ar studia apocrifele crestinismului timpuriu dupa o metoda istorica si filologica riguroasa si fara resentiment, cred ca tensiunile s-ar diminua din start. Teologia, in secolul XXI, incepe cu istoria si filologia. Cel putin asa stau lucrurile in toate centrele europene din Vest.
Traseu
Studii la Sorbona
Cristian Badilita, in varsta de 39 de ani, absolvent de limbi clasice, este doctor in istoria crestinismului timpuriu al Universitatii Paris IV - Sorbona. Coordoneaza traducerea „Septuagintei”. Are publicate numeroase carti, dintre care ultima este „Singuratatea pasarii migratoare”.
Documentarul „Evanghelia dupa Iuda”, realizat de National Geographic, a atins, la noi, un rating de 327.000 de telespectatori, pe 9 aprilie 2006. Anul trecut, au aparut cartile „Evanghelia dupa Iuda” si „Evanghelia pierduta”, iar in mai apare „Evanghelia dupa Iuda”, de Jeffrey Archer.
Sibiul, aplecat spre sacru
ncepe o noua saptamina ce aduce noi provocari culturale la Sibiu.
Pentru ca traversam Saptamina Mare, o perioada in care romanii se apleaca mai mult decit de obicei spre religie, in capitala culturala europeana se vor organiza o serie de evenimente ce par a deschide si prin arta drumul catre sacru.
Arta religioasa
In Joia Mare, la Biserica Evanghelica va avea loc concertul vocal simfonic „Matthaus-Passion“, de Rudolf Lassel. In aceeasi seara, la Sala Thalia, se va concerta „Patimile si Invierea Domnului - Oratoriu Bizantin de Pasti“, de Paul Constantinescu. Tot joi, de la ora 17.00, Teatrul „Radu Stanca“ din Sibiu va prezenta premiera lui Mihai Maniutiu „Shoah-Versiunea Primo Levi“. Piesa este prima dintr-o trilogie evreiasca, urmind ca in curind sa apara de asemenea doua montari inspirate din Vechiul Testament, „Experimentul Iov“ si „Ecleziastul“. In toate aceste trei piese, rolul principal il va detine actorul Marian Ralea. Daca „Shoah-Versiunea Primo Levi“ reconfigureaza crima nazista, „Experimentul Iov“ urmareste ideea de spectacol ca divertisment sacral, teatrul reinventind, in conceptia lui Mihai Maniutiu, mereu alte si alte jocuri in Marele Joc. „Jocuri ale divinitatii. Jocuri cu divinitatea“. „Ecleziastul“, spune Maniutiu, „este spectacolul ca exorcism, spectacolul ca tentativa de a cauta intelesul si frumusetea acolo unde, in viata
, frumusetea si intelesul au abdicat demult.“
Expozitii
In aceasta saptamina pot fi vazute multe expozitii de arta plastica: expozitia de sculptura „Gradina“, a lui Liviu Mocanu, expozitia de arta plastica „Barbeque“, la Cafeneaua artistilor Art Cafe, expozitia personala Marius Vatamanu, la Galeria Art-VO, expozitie „Sibiu - Monumente, oameni, locuri“, in Piata Mare, expozitia „The Vacuum Cleaner“ , la Galeria de Arta Contemporana a Muzeului National Brukenthal, expozitia „Sugestione e metafore del colore - il mistero dell infinita della natura“, a artistului italian Nino di Luca la Muzeul de Istorie, expozitia de grafica si pictura Sieglinde Bottesch, la Galeria de Arta Contemporana a Muzeului National Brukenthal si expozitia Victor Vasarely la Muzeul de Istorie. La Biserica Evanghelica continua expozitia „Sacru si profan intr-un oras european (1150-2007)“.
Muzica de avangarda
La Sibiu, se va cinta in aceasta saptamina si mult jazz si muzica de avangarda. La Imperium Pub, locul preferat al iubitorilor de jazz, vor fi in fiecare seara „cintari“.
Cel de-al doilea eveniment al proiectului ImproVisions din cadrul programului Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007 va avea loc pe 2 aprilie in sala cu oglinzi
a Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu. Solistul concertului „Now and Here ! - Avantgarde Improv“ este cunoscutul saxofonist francez Daniel Kientzy care, alaturi de membrii Trioului Pro Contemporania (Irinel Anghel, Andrei Kivu, Andrei Marcovici), propune publicului un inedit experiment interactiv. Ideea concertului a fost de la bun inceput una de testare a interactivitatii cu publicul, de stimulare a interesului acestuia prin cooptarea participantilor pasivi la o colaborare creativa. Astfel, capacitatea de inventie spontana a muzicienilor va fi pusa in slujba ideilor, a conceptelor si a sugestiilor venite din partea publicului.
Autor al unui tratat despre tehnicile contemporane ale cintului la intreaga familie a saxofoanelor, Daniel Kientzy va interactiona cu grupul Pro Contemporania in conceperea unui program atractiv, incitant si spectaculos.
Astazi la Sibiu
*
Expozitie de sculptura „Gradina“, Liviu Mocanu
*
Expozitie de arta plastica „Barbeque“ - Cafeneaua artistilor Art Cafe
*
Expozitie „Sacru si profan intr-un oras european (1150-2007)“ - Biserica Evanghelica - Ferula
*
Expozitie personala Marius Vatamanu - „A personal territory“ - ora 10.00, Galeria Art-VO
*
Expozitie „Sibiu - Monumente, oameni, locuri“ - ora 12.00, Piata Mare
*
Concert interactiv „Now and here!“, Daniel Kientzy&Friends - ora 19.00, Forumul Democrat al Germanilor din Romania, Organizatia Sibiu
*
Stand-up comedy, Radu Gheorghe - ora 20.00, Imperium Pub.
Pentru ca traversam Saptamina Mare, o perioada in care romanii se apleaca mai mult decit de obicei spre religie, in capitala culturala europeana se vor organiza o serie de evenimente ce par a deschide si prin arta drumul catre sacru.
Arta religioasa
In Joia Mare, la Biserica Evanghelica va avea loc concertul vocal simfonic „Matthaus-Passion“, de Rudolf Lassel. In aceeasi seara, la Sala Thalia, se va concerta „Patimile si Invierea Domnului - Oratoriu Bizantin de Pasti“, de Paul Constantinescu. Tot joi, de la ora 17.00, Teatrul „Radu Stanca“ din Sibiu va prezenta premiera lui Mihai Maniutiu „Shoah-Versiunea Primo Levi“. Piesa este prima dintr-o trilogie evreiasca, urmind ca in curind sa apara de asemenea doua montari inspirate din Vechiul Testament, „Experimentul Iov“ si „Ecleziastul“. In toate aceste trei piese, rolul principal il va detine actorul Marian Ralea. Daca „Shoah-Versiunea Primo Levi“ reconfigureaza crima nazista, „Experimentul Iov“ urmareste ideea de spectacol ca divertisment sacral, teatrul reinventind, in conceptia lui Mihai Maniutiu, mereu alte si alte jocuri in Marele Joc. „Jocuri ale divinitatii. Jocuri cu divinitatea“. „Ecleziastul“, spune Maniutiu, „este spectacolul ca exorcism, spectacolul ca tentativa de a cauta intelesul si frumusetea acolo unde, in viata
, frumusetea si intelesul au abdicat demult.“
Expozitii
In aceasta saptamina pot fi vazute multe expozitii de arta plastica: expozitia de sculptura „Gradina“, a lui Liviu Mocanu, expozitia de arta plastica „Barbeque“, la Cafeneaua artistilor Art Cafe, expozitia personala Marius Vatamanu, la Galeria Art-VO, expozitie „Sibiu - Monumente, oameni, locuri“, in Piata Mare, expozitia „The Vacuum Cleaner“ , la Galeria de Arta Contemporana a Muzeului National Brukenthal, expozitia „Sugestione e metafore del colore - il mistero dell infinita della natura“, a artistului italian Nino di Luca la Muzeul de Istorie, expozitia de grafica si pictura Sieglinde Bottesch, la Galeria de Arta Contemporana a Muzeului National Brukenthal si expozitia Victor Vasarely la Muzeul de Istorie. La Biserica Evanghelica continua expozitia „Sacru si profan intr-un oras european (1150-2007)“.
Muzica de avangarda
La Sibiu, se va cinta in aceasta saptamina si mult jazz si muzica de avangarda. La Imperium Pub, locul preferat al iubitorilor de jazz, vor fi in fiecare seara „cintari“.
Cel de-al doilea eveniment al proiectului ImproVisions din cadrul programului Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007 va avea loc pe 2 aprilie in sala cu oglinzi
a Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu. Solistul concertului „Now and Here ! - Avantgarde Improv“ este cunoscutul saxofonist francez Daniel Kientzy care, alaturi de membrii Trioului Pro Contemporania (Irinel Anghel, Andrei Kivu, Andrei Marcovici), propune publicului un inedit experiment interactiv. Ideea concertului a fost de la bun inceput una de testare a interactivitatii cu publicul, de stimulare a interesului acestuia prin cooptarea participantilor pasivi la o colaborare creativa. Astfel, capacitatea de inventie spontana a muzicienilor va fi pusa in slujba ideilor, a conceptelor si a sugestiilor venite din partea publicului.
Autor al unui tratat despre tehnicile contemporane ale cintului la intreaga familie a saxofoanelor, Daniel Kientzy va interactiona cu grupul Pro Contemporania in conceperea unui program atractiv, incitant si spectaculos.
Astazi la Sibiu
*
Expozitie de sculptura „Gradina“, Liviu Mocanu
*
Expozitie de arta plastica „Barbeque“ - Cafeneaua artistilor Art Cafe
*
Expozitie „Sacru si profan intr-un oras european (1150-2007)“ - Biserica Evanghelica - Ferula
*
Expozitie personala Marius Vatamanu - „A personal territory“ - ora 10.00, Galeria Art-VO
*
Expozitie „Sibiu - Monumente, oameni, locuri“ - ora 12.00, Piata Mare
*
Concert interactiv „Now and here!“, Daniel Kientzy&Friends - ora 19.00, Forumul Democrat al Germanilor din Romania, Organizatia Sibiu
*
Stand-up comedy, Radu Gheorghe - ora 20.00, Imperium Pub.
Broadway-ul din Bucuresti
Cu covor
rosu, sampanie, un spectacol de 100.000 de euro si un mesaj de la primarul New York-ului, sala Studio a Teatrului National, actualul spatiu de joc al Operetei, a fost redeschisa publicului sambata. Cum, la peste doi ani de la incediul care a distrus sala in ianuarie 2005, scena nu este inca refacuta, s-a apelat la o solutie de compromis. O scena mobila
cu fosa care ocupa intregul parter al fostei sali a fost achizitionata pentru ca artistii de la Opereta sa isi poata juca propriile productii in propria sala. Sau mai exact in sala in care au jucat din 1986 si care a fost deja redata oficial Teatrului National.
Ea va gazdui spectacolele de la Opereta pana cand Sala Omnia, viitorul sediu va fi gata. Si, cum lucrarile la acea sala nici nu au inceput, se pare ca aceasta colaborare va dura cel putin inca doi ani.
"Broadway- Bucuresti", spectacolul cu care teatrul a inaugurat sala, este primul dintr-o serie de proiecte pe care noua conducere o dedica unui gen neglijat in Romania: musicalul. Sase regizori, Alexandru Tocilescu, Beatrice Rancea, Ion Caramitru, Radu Afrim, Radu Alexandru Nica, Cornel Todea carora li se adauga directorul institutiei Razvan Dinca, au fost invitati sa monteze fragmente din musicaluri americane celebre, scrise intre 1927 si 2006. La montarea la care au mai colaborat cinci coregrafi, Razvan Mazilu, Mihai Babuska, Florin Fieroiu, Sergiu Anghel si Carmen Cotofana, la care maghiarul Joszef Werner a facut decorul, iar Doina Levintza costumele, teatrul l-a avut invitat in calitate de dirijor pe un american, Gary Dilworth, care a facut si o parte din aranjamentele muzicale. Din pacate, insa, cu cateva exceptii, spectacolul are mai degraba izul unei montari specifice dambovitene, decat cel al unei productii de pe meleaguri americane. Dincolo de micile probleme de sunet (microfoane care pacane in continuu sau care sunt date prea tare, atfel incat orchestra si corul abia sunt acoperite total de vocile solistilor), care se pot rezolva si care, de altfel, in partea a doua a spectacolului de sambata, au fost rezolvate partial, ramane marea problema a interpretilor. Preocupati aproape exclusiv de muzica, acestia uita ca textul este la fel de important. Iar interventia regizorilor la acest capitol a fost minimala cum dealtfel a fost interventia lor si la o suita de momente (unele facute de doi regizori) in care solistii intrau pe scena, isi interpretau aria si plecau. Fara nicio preocupare pentru personajul pe care il interpreteaza, fara niciun context dramatic. Dincolo de aceste momente insa, exista in spectacol, acea diversitate, dorita probabil de initiatorii proiectului. Radu Alexadru Nica apeleaza la televizoare pe momentele realizate de el, Radu Afrim impreuna cu Florin Fieroiu apeleaza la practicanti ai dansului contemporan, in timp
ce Cornel Todea impreuna cu Sergiu Anghel prefera baletul clasic si fluturatul de esarfe. Si, poate cele mai apropiate momente de copia
lor de pe Broadway, au fost colajul din "Chicago", realizat de Beatrice Rancea, cu Loredana Gorza in rolul Velma si "Cabaretul", realizat de Alexandru Tocilescu, cu Razvan Mazilu pe post de coregraf si interpret principal.
Chiar daca inca departe de stilul
de pe Broadway, e clar ca Teatrul de Opereta isi doreste sa isi schimbe imaginea prafuita de pana acum. In mai, va fi aici premiera unui spectacol de mare succes pe bulevardul american "Cabaret", iar aseara Opereta a gazduit o premiera a unui spectacol de teatru-dans, "Bal", realizat de coregrafa maghiara, Yvette Boszik.
rosu, sampanie, un spectacol de 100.000 de euro si un mesaj de la primarul New York-ului, sala Studio a Teatrului National, actualul spatiu de joc al Operetei, a fost redeschisa publicului sambata. Cum, la peste doi ani de la incediul care a distrus sala in ianuarie 2005, scena nu este inca refacuta, s-a apelat la o solutie de compromis. O scena mobila
cu fosa care ocupa intregul parter al fostei sali a fost achizitionata pentru ca artistii de la Opereta sa isi poata juca propriile productii in propria sala. Sau mai exact in sala in care au jucat din 1986 si care a fost deja redata oficial Teatrului National.
Ea va gazdui spectacolele de la Opereta pana cand Sala Omnia, viitorul sediu va fi gata. Si, cum lucrarile la acea sala nici nu au inceput, se pare ca aceasta colaborare va dura cel putin inca doi ani.
"Broadway- Bucuresti", spectacolul cu care teatrul a inaugurat sala, este primul dintr-o serie de proiecte pe care noua conducere o dedica unui gen neglijat in Romania: musicalul. Sase regizori, Alexandru Tocilescu, Beatrice Rancea, Ion Caramitru, Radu Afrim, Radu Alexandru Nica, Cornel Todea carora li se adauga directorul institutiei Razvan Dinca, au fost invitati sa monteze fragmente din musicaluri americane celebre, scrise intre 1927 si 2006. La montarea la care au mai colaborat cinci coregrafi, Razvan Mazilu, Mihai Babuska, Florin Fieroiu, Sergiu Anghel si Carmen Cotofana, la care maghiarul Joszef Werner a facut decorul, iar Doina Levintza costumele, teatrul l-a avut invitat in calitate de dirijor pe un american, Gary Dilworth, care a facut si o parte din aranjamentele muzicale. Din pacate, insa, cu cateva exceptii, spectacolul are mai degraba izul unei montari specifice dambovitene, decat cel al unei productii de pe meleaguri americane. Dincolo de micile probleme de sunet (microfoane care pacane in continuu sau care sunt date prea tare, atfel incat orchestra si corul abia sunt acoperite total de vocile solistilor), care se pot rezolva si care, de altfel, in partea a doua a spectacolului de sambata, au fost rezolvate partial, ramane marea problema a interpretilor. Preocupati aproape exclusiv de muzica, acestia uita ca textul este la fel de important. Iar interventia regizorilor la acest capitol a fost minimala cum dealtfel a fost interventia lor si la o suita de momente (unele facute de doi regizori) in care solistii intrau pe scena, isi interpretau aria si plecau. Fara nicio preocupare pentru personajul pe care il interpreteaza, fara niciun context dramatic. Dincolo de aceste momente insa, exista in spectacol, acea diversitate, dorita probabil de initiatorii proiectului. Radu Alexadru Nica apeleaza la televizoare pe momentele realizate de el, Radu Afrim impreuna cu Florin Fieroiu apeleaza la practicanti ai dansului contemporan, in timp
ce Cornel Todea impreuna cu Sergiu Anghel prefera baletul clasic si fluturatul de esarfe. Si, poate cele mai apropiate momente de copia
lor de pe Broadway, au fost colajul din "Chicago", realizat de Beatrice Rancea, cu Loredana Gorza in rolul Velma si "Cabaretul", realizat de Alexandru Tocilescu, cu Razvan Mazilu pe post de coregraf si interpret principal.
Chiar daca inca departe de stilul
de pe Broadway, e clar ca Teatrul de Opereta isi doreste sa isi schimbe imaginea prafuita de pana acum. In mai, va fi aici premiera unui spectacol de mare succes pe bulevardul american "Cabaret", iar aseara Opereta a gazduit o premiera a unui spectacol de teatru-dans, "Bal", realizat de coregrafa maghiara, Yvette Boszik.
Ion Lucian si-a scos banii de tramvai din Premiul de Excelenta
A cincea editie a Festivalului de Comedie, care a avut loc in perioada 24-31 martie, s-a încheiat cu o gala la care au participat cele mai mari nume ale teatrului românesc. Alexandru Tocilescu a regizat spectacolul de gala, iar ca decor, regizorul a ales o cafenea, pentru ca „actorii merg deseori, dupa reprezentatii, la cârciuma“.
Toti actorii Teatrului de Comedie au fost prezenti pe scena, iar regizorul le-a dat ca tema subiectul cu care s-au prezentat la proba de admitere în institut. Dupa ce si-au sustinut proba, Virginia Mirea si Gabriela Popescu au spus aceeasi poezie, „Prunele“, asta pentru ca mai toti actorii au fost pregatiti de marele Petrica Gheorghiu. Din juriu au facut parte: Mircea Ghitulescu - presedinte, Ion Cocora, Mihai Lungeanu, Adrian Lustig si Nicolae Prelipceanu.
Debut pentru 1.000 de lei
Decernarea premiilor a debutat cu distinctia pentru Cea mai buna piesa româneasca - „Blocaj în trafic“, de Bogdan Costin. Premiul II a mers la Diana Manole, pentru piesa „Revolutia textila“, premiul III – „Divort în direct“, de Horia Gârbea, iar mentiune au primit Andrei Baleanu cu „Bila-Manda-Bila“ si Pascu Balaci pentru piesa „Se marita Penelopa sau Ce-am patit cu Penelopa“. Premiul pentru Cel mai bun actor în rol principal a fost adjudecat de Bacs Miklos pentru rolul Zoe din piesa „O scrisoare pierduta“, a Teatrului Maghiar de Stat din Cluj. Valoarea premiului a fost de 1.500 de lei. Regia cea mai buna a fost a lui Tompa Gabor, pentru acelasi spectacol, premiu de 2.000 de lei. Andrei Serban (fara nici o legatura cu regizorul) a fost cel care a primit 1.000 de lei pentru debut, premiu câstigat cu rolul Viorel din piesa „No One“, de Carmen Vioreanu. Tinerii creatori au fost desemnati cei din trupa „Adio, Carmen!“. Spectacolul face parte din proiectul „Comedia tine la TINEri“. Originalitatea a fost a lui Eric Deniaud, cel care a creat si interpretat „Voci în întuneric“, dupa Matei Visniec. Rolul Lacusta Voda, interpretat de Silviu Biris, în piesa „Sânziana si Pepelea“, dupa Alecsandri, a luat premiul pentru Cel mai bun rol secundar, premiu ridicat de sotia actorului. Un alt premiu, pentru rol secundar, i-a revenit lui Marius Manole, pentru Paul din „Sta sa ploua“, de Lia Bugnar. Sanda Toma a primit trofeul pentru Cea mai buna actrita în rol principal, cu rolul nevestei din „Comedie rosie“ de Constantin Turturica, piesa a Teatrului National din Bucuresti. Spectacolul „D’ale Carnavalului“, prezentat de teatrul „Joakim Vujic“ Kragujevac, din Serbia, a primit distinctia pentru Cea mai buna scenografie. Premiul pentru cea mai buna actrita în rol secundar nu a fost acordat. „Juriul a considerat, banuiesc, ca nici o interpreta nu s-a ridicat la nivelul unui premiu“, a explicat directorul Teatrului de Comedie.
Intepaturile nu au lipsit nici la final
Premiul special al juriului a fost decernat maestrului Ion Lucian. Tot Ion Lucian a fost recompensat si cu un premiu pentru Excelenta, în valoare de 2.500 de lei, bani „buni pentru tramvai“, a glumit George Mihaita. Marele premiu al festCo a fost adjudecat de Teatrul National din Bucuresti, cu piesa „Comedie rosie“, premiu oferit de Mihaita Ilincai Tomoroveanu. Trofeul festivalului este o creatie a lui Horatiu Malaele, iar designul a fost realizat de Cosmin Ardelean. Tot Malaele a fost cel care a realizat diploma Ordinul Comedia clasa I, diploma „Prietenie pe viata“, oferita celor mai reputate nume ale scenei românesti, începând cu Radu Beligan, Sanda Toma, Lucian Giurchescu, Marin Moraru, Gheorghe Dinica, Dumitru Rucareanu, Iurie Darie, Mircea Albulescu. Aceasta distinctie a fost una reparatorie, spune directorul George Mihaita, referitor la faptul ca marile spirite
ale teatrului românesc nu sunt recompensate asa cum ar merita, aluzie la premiile UNITER, care, dupa parerea sa, s-ar acorda dupa alte principii. Daca festivitatea de deschidere a festivalului a început cu un discurs anti- Caramitru, la inchidere s-a sustinut cauza pro-Artisti si pro-Arta.
Toti actorii Teatrului de Comedie au fost prezenti pe scena, iar regizorul le-a dat ca tema subiectul cu care s-au prezentat la proba de admitere în institut. Dupa ce si-au sustinut proba, Virginia Mirea si Gabriela Popescu au spus aceeasi poezie, „Prunele“, asta pentru ca mai toti actorii au fost pregatiti de marele Petrica Gheorghiu. Din juriu au facut parte: Mircea Ghitulescu - presedinte, Ion Cocora, Mihai Lungeanu, Adrian Lustig si Nicolae Prelipceanu.
Debut pentru 1.000 de lei
Decernarea premiilor a debutat cu distinctia pentru Cea mai buna piesa româneasca - „Blocaj în trafic“, de Bogdan Costin. Premiul II a mers la Diana Manole, pentru piesa „Revolutia textila“, premiul III – „Divort în direct“, de Horia Gârbea, iar mentiune au primit Andrei Baleanu cu „Bila-Manda-Bila“ si Pascu Balaci pentru piesa „Se marita Penelopa sau Ce-am patit cu Penelopa“. Premiul pentru Cel mai bun actor în rol principal a fost adjudecat de Bacs Miklos pentru rolul Zoe din piesa „O scrisoare pierduta“, a Teatrului Maghiar de Stat din Cluj. Valoarea premiului a fost de 1.500 de lei. Regia cea mai buna a fost a lui Tompa Gabor, pentru acelasi spectacol, premiu de 2.000 de lei. Andrei Serban (fara nici o legatura cu regizorul) a fost cel care a primit 1.000 de lei pentru debut, premiu câstigat cu rolul Viorel din piesa „No One“, de Carmen Vioreanu. Tinerii creatori au fost desemnati cei din trupa „Adio, Carmen!“. Spectacolul face parte din proiectul „Comedia tine la TINEri“. Originalitatea a fost a lui Eric Deniaud, cel care a creat si interpretat „Voci în întuneric“, dupa Matei Visniec. Rolul Lacusta Voda, interpretat de Silviu Biris, în piesa „Sânziana si Pepelea“, dupa Alecsandri, a luat premiul pentru Cel mai bun rol secundar, premiu ridicat de sotia actorului. Un alt premiu, pentru rol secundar, i-a revenit lui Marius Manole, pentru Paul din „Sta sa ploua“, de Lia Bugnar. Sanda Toma a primit trofeul pentru Cea mai buna actrita în rol principal, cu rolul nevestei din „Comedie rosie“ de Constantin Turturica, piesa a Teatrului National din Bucuresti. Spectacolul „D’ale Carnavalului“, prezentat de teatrul „Joakim Vujic“ Kragujevac, din Serbia, a primit distinctia pentru Cea mai buna scenografie. Premiul pentru cea mai buna actrita în rol secundar nu a fost acordat. „Juriul a considerat, banuiesc, ca nici o interpreta nu s-a ridicat la nivelul unui premiu“, a explicat directorul Teatrului de Comedie.
Intepaturile nu au lipsit nici la final
Premiul special al juriului a fost decernat maestrului Ion Lucian. Tot Ion Lucian a fost recompensat si cu un premiu pentru Excelenta, în valoare de 2.500 de lei, bani „buni pentru tramvai“, a glumit George Mihaita. Marele premiu al festCo a fost adjudecat de Teatrul National din Bucuresti, cu piesa „Comedie rosie“, premiu oferit de Mihaita Ilincai Tomoroveanu. Trofeul festivalului este o creatie a lui Horatiu Malaele, iar designul a fost realizat de Cosmin Ardelean. Tot Malaele a fost cel care a realizat diploma Ordinul Comedia clasa I, diploma „Prietenie pe viata“, oferita celor mai reputate nume ale scenei românesti, începând cu Radu Beligan, Sanda Toma, Lucian Giurchescu, Marin Moraru, Gheorghe Dinica, Dumitru Rucareanu, Iurie Darie, Mircea Albulescu. Aceasta distinctie a fost una reparatorie, spune directorul George Mihaita, referitor la faptul ca marile spirite
ale teatrului românesc nu sunt recompensate asa cum ar merita, aluzie la premiile UNITER, care, dupa parerea sa, s-ar acorda dupa alte principii. Daca festivitatea de deschidere a festivalului a început cu un discurs anti- Caramitru, la inchidere s-a sustinut cauza pro-Artisti si pro-Arta.
Crestinii intra in Saptamana Patimilor
Ultima saptamana a Postului Pastelui, denumita si Saptamana Patimilor, are menirea de a pregati credinciosii pentru Inviere. Pentru a simti bucuria pascala, credinciosii trebuie sa-si "primeneasca" atat sufletul, cat si trupul, inasprind postul. Dupa cum spune Sfantul Ioan Gura de Aur, bucuria lui Dumnezeu se revarsa si peste cel care a venit abia in ceasul
al unsprezecelea ca si peste cel care a venit inca din ceasul intai la Hristos. Postul Negru, care se tine in Vinerea Mare, este tinut in credinta ca Dumnezeu il va feri pe cel care posteste de toate bolile
, il va face sa fie sanatos
si sa-i mearga bine tot restul anului si-l va ajuta la necazuri si nevoi. In Saptamana Patimilor postul se tine cu strictete, se primenesc casele si sufletele, credinciosii se impartasesc, iar oamenii trebuie sa fie toleranti si iertatori.
Numita si Saptamana Neagra in Bihor si Maramures, Saptamana Mare gaseste pe toata lumea ocupata, toti se pregatesc sa intampine marea zi a Invierii Domnului. In aceasta saptamana se face curatenie generala in casa, in curte si in acareturi: se matura curtile, se repara gardurile, se curata gunoiul din suri, se lipesc si se varuiesc peretii, se face curatenie si in grajdul animalelor, varuindu-se inauntru.
In Maramures, in aceasta saptamana oamenii poarta haine de doliu, iar casa o imbraca tot in negru si albastru inchis. Stergarele se schimba in ziua de Inviere cu cele albe, iar femeile isi schimba portul.
Luni si marti, la utrenii, se citesc Evangheliile care ne aduc aminte de cele din urma invataturi ale Domnului. Miercurea Mare ne apropie de Sfintele Pasti, fiecare credincios luand aminte in aceasta zi la povestea pacatoasei desfranate, instrainate de Dumnezeu (dar care, aducand in aceasta zi mir si ungandu-L pe Hristos, devine mironosita) si cel al lui Iuda (ucenicul care, desi apropiat de Domnul, L-a vandut, tot astazi, pentru treizeci de arginti). Gestul lui Iuda a facut ca, mai tarziu, ziua de miercuri sa fie declarata zi de post, ea fiind, alaturi de vineri (ziua in care Iisus a fost rastignit), una din cele doua zile ale saptamanii in care trebuie sa posteasca crestinii de-a lungul anului. In Joia Mare, oamenii merg la biserica sa se spovedeasca si impartaseasca. Tot in Joia Mare, in Maramures nu se da prescura acasa, ci se opreste de la toata lumea, caci din ea se pregatesc pastile. Seara, lumea se duce la priveghi, la denie, toti in haine de doliu, facute din panza alba si cusute cu negru. Vopsitul oualor in rosu se face in Joia Mare, urmand ca in Sambata Mare sa se coaca pasca si cozonacul ce vor fi aduse la biserica in noaptea de Inviere pentru a fi sfintite. In Joia Mare se praznuiesc spalarea picioarelor apostolilor de catre Hristos, Cina Domneasca la care s-a instituit Taina Impartasaniei (Euharistia), rugaciunea din gradina Ghetsimani si prinderea Domnului de catre cei ce voiau sa-l ucida. In popor se spune ca nu este bine sa dormi in Joia Mare, caci cine doarme in aceasta zi va ramane lenes un an intreg; de asemenea, se mai spune ca mortii vin in fiecare an in aceasta zi la vechile lor locuinte, unde stau pana in sambata dinainte de Rusalii; Tot in Joia Mare se fac focuri in curtea casei, pentru ca mortii sa se poata incalzi. In unele locuri se duc la biserica bauturi si mancaruri, care se sfintesc si se dau de pomana, pentru sufletul mortilor. O alta traditie este nunta (maritarea) urzicilor, ceea ce inseamna inflorirea si, implicit, incetarea acestora de a mai fi bune de mancat.
In Vinerea Mare, nu se mai slujeste Sfinta Liturghie, se tine post negru si nu lucreaza nimeni nimic, nici macar clopotele nu se trag. De cand se slujeste Punerea in Mormant si pana in ziua Invierii, nu se trag clopotele. Prohodul Domnului de vineri seara este ultima etapa a tanguirii lui Hristos, care se afla acum in mormant. La sfarsitul slujbei se inconjoara biserica cu Sfantul Aer, pe sub care trec apoi toti credinciosii. Numit si Epitaf, Sfantul Aer este o panza de in sau de matase, de catifea sau de musama pe care se afla imprimata, brodata ori zugravita icoana inmormantarii Domnului. Epitaful simbolizeaza trupul mort al lui Hristos. Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastilor, cand gospodinele pregatesc cea mai mare parte a mancarurilor traditionale, definitiveaza curatenia si fac ultimele retusuri la hainele pe care le vor imbraca la Inviere si in zilele de Pasti. Conform traditiilor, in Sambata Mare se sacrifica mielul si se prepara drobul, friptura si borsul de miel.
al unsprezecelea ca si peste cel care a venit inca din ceasul intai la Hristos. Postul Negru, care se tine in Vinerea Mare, este tinut in credinta ca Dumnezeu il va feri pe cel care posteste de toate bolile
, il va face sa fie sanatos
si sa-i mearga bine tot restul anului si-l va ajuta la necazuri si nevoi. In Saptamana Patimilor postul se tine cu strictete, se primenesc casele si sufletele, credinciosii se impartasesc, iar oamenii trebuie sa fie toleranti si iertatori.
Numita si Saptamana Neagra in Bihor si Maramures, Saptamana Mare gaseste pe toata lumea ocupata, toti se pregatesc sa intampine marea zi a Invierii Domnului. In aceasta saptamana se face curatenie generala in casa, in curte si in acareturi: se matura curtile, se repara gardurile, se curata gunoiul din suri, se lipesc si se varuiesc peretii, se face curatenie si in grajdul animalelor, varuindu-se inauntru.
In Maramures, in aceasta saptamana oamenii poarta haine de doliu, iar casa o imbraca tot in negru si albastru inchis. Stergarele se schimba in ziua de Inviere cu cele albe, iar femeile isi schimba portul.
Luni si marti, la utrenii, se citesc Evangheliile care ne aduc aminte de cele din urma invataturi ale Domnului. Miercurea Mare ne apropie de Sfintele Pasti, fiecare credincios luand aminte in aceasta zi la povestea pacatoasei desfranate, instrainate de Dumnezeu (dar care, aducand in aceasta zi mir si ungandu-L pe Hristos, devine mironosita) si cel al lui Iuda (ucenicul care, desi apropiat de Domnul, L-a vandut, tot astazi, pentru treizeci de arginti). Gestul lui Iuda a facut ca, mai tarziu, ziua de miercuri sa fie declarata zi de post, ea fiind, alaturi de vineri (ziua in care Iisus a fost rastignit), una din cele doua zile ale saptamanii in care trebuie sa posteasca crestinii de-a lungul anului. In Joia Mare, oamenii merg la biserica sa se spovedeasca si impartaseasca. Tot in Joia Mare, in Maramures nu se da prescura acasa, ci se opreste de la toata lumea, caci din ea se pregatesc pastile. Seara, lumea se duce la priveghi, la denie, toti in haine de doliu, facute din panza alba si cusute cu negru. Vopsitul oualor in rosu se face in Joia Mare, urmand ca in Sambata Mare sa se coaca pasca si cozonacul ce vor fi aduse la biserica in noaptea de Inviere pentru a fi sfintite. In Joia Mare se praznuiesc spalarea picioarelor apostolilor de catre Hristos, Cina Domneasca la care s-a instituit Taina Impartasaniei (Euharistia), rugaciunea din gradina Ghetsimani si prinderea Domnului de catre cei ce voiau sa-l ucida. In popor se spune ca nu este bine sa dormi in Joia Mare, caci cine doarme in aceasta zi va ramane lenes un an intreg; de asemenea, se mai spune ca mortii vin in fiecare an in aceasta zi la vechile lor locuinte, unde stau pana in sambata dinainte de Rusalii; Tot in Joia Mare se fac focuri in curtea casei, pentru ca mortii sa se poata incalzi. In unele locuri se duc la biserica bauturi si mancaruri, care se sfintesc si se dau de pomana, pentru sufletul mortilor. O alta traditie este nunta (maritarea) urzicilor, ceea ce inseamna inflorirea si, implicit, incetarea acestora de a mai fi bune de mancat.
In Vinerea Mare, nu se mai slujeste Sfinta Liturghie, se tine post negru si nu lucreaza nimeni nimic, nici macar clopotele nu se trag. De cand se slujeste Punerea in Mormant si pana in ziua Invierii, nu se trag clopotele. Prohodul Domnului de vineri seara este ultima etapa a tanguirii lui Hristos, care se afla acum in mormant. La sfarsitul slujbei se inconjoara biserica cu Sfantul Aer, pe sub care trec apoi toti credinciosii. Numit si Epitaf, Sfantul Aer este o panza de in sau de matase, de catifea sau de musama pe care se afla imprimata, brodata ori zugravita icoana inmormantarii Domnului. Epitaful simbolizeaza trupul mort al lui Hristos. Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastilor, cand gospodinele pregatesc cea mai mare parte a mancarurilor traditionale, definitiveaza curatenia si fac ultimele retusuri la hainele pe care le vor imbraca la Inviere si in zilele de Pasti. Conform traditiilor, in Sambata Mare se sacrifica mielul si se prepara drobul, friptura si borsul de miel.
Primele de Pasti, saracute pentru bugetari, generoase la societatile private Primele de Pasti, saracute pentru bugetari, generoase la societatile pri
Cele mai consistente prime de Pasti le vor avea angajatii bancilor, ai agentiilor de turism, dar si cei ai firmelor de constructii. Administratia Companiei Nationale a Huilei Petrosani a decis sa acorde minerilor din Valea Jiului o prima de 400 RON pentru Sarbatorile de Pasti, suma fiind una dintre cele mai mari acordate vreodata de companie salariatilor sai. Pentru plata primelor a fost alocat un fond de 6 milioane RON, iar banii vor fi dati ortacilor in aceasta saptamana. Minerii se vor bucura si de doua zile libere, in prima si a doua zi de Pasti. Compania Nationala a Huilei Petrosani, care are 11.800 de angajati, se afla printre primele locuri in clasamentul datornicilor catre bugetul statului.Fiecare salariat al Primariei Iasi va primi 500 de lei, iar sefii Consiliului Judetean le vor acorda subordonatilor câte 1.000 RON. Mai putin fericiti vor fi angajatii Prefecturii, care nu vor vedea nici un leu de Sarbatori. Primele vor fi date pe 5 aprilie, dupa ce, de 8 martie, cei din Primarie au mai primit tot câte 500 RON pentru functionarii publici si 70 RON pentru personalul contractual. Victorel Lupu, directorul economic al Primariei, sustine ca acordarea acestor prime este prevazuta in contractul colectiv de munca. Prime mari de Paste vor primi si maturatorii, si angajatii de la Salubris, unde fiecare va primi jumatate din salariul de baza. Acelasi lucru este valabil si pentru cei de la Regia Autonoma Judeteana de Apa si Canal (RAJAC). La Regia Autonoma de Transport Public (RATP) Iasi se vor da „prime de miel” de 130 RON si la Termo Service primele oscileaza intre 100 si 130 RON.
Programul "Rabla" a înghiţit un sfert din taxele de mediu
in cele 180 milioane de lei, adunate anul trecut de Administraţia Fondului de Mediu, mai mult de 45 de milioane au fost destinate înnoirii parcului auto
Aproximativ 200.000 de societăţi comerciale şi persoane fizice au plătit în total în 2006 peste 180 milioane de lei taxe de mediu. Banii au fost investiţi de Administraţia Fondului de Mediu, (AFM) în scoaterea din uz a autoturismelor vechi, în combaterea efectelor inundaţiilor din 2005 şi în epurarea apelor uzate orăşeneşti.
Programul de stimulare a înnoirii parcului naţional auto, prin care au fost scoase din uz 15.110 autoturisme vechi, a înghiţit peste 45 milioane de lei din taxele de mediu. Reprezentanţii Administraţiei Fondului de Mediu spun că la finalizarea programului a rămas neutilizată suma de 4,17 milioane de lei, aferentă unui număr de 1.390 autoturisme. Sume mari s-au plătit şi pentru combaterea şi prevenirea inundaţiilor, dar şi pentru înlăturarea consecinţelor acestora, susţine preşedintele AFM, Mihai Totti. „Unul dintre cele mai reuşite programe a fost acela al reabilitării staţiunii Costineşti. Preţul lucrărilor a fost de peste 14,2 milioane de lei", a reamintit Totti.
Şase milioane de lei s-au dus numai pe pliante şi spoturi tv
Lucrările pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor din 2005, executate în 11 judeţe, au costat 28 milioane de lei şi au fost plătite din fondul AFM. Cu aceşti bani s-au făcut aproape 40 de îndiguiri, amenajări şi regularizări de cursuri de ape. În curs de finanţare, la finele anului trecut, mai erau şi alte lucrări de înlăturare a efectelor inundaţiilor, în valoare de peste 5,6 milioane de lei. Nu doar inundaţiile din 2005 au costat scump. Pentru patru proiecte privind reciclarea rumeguşului au fost alocate 6,35 milioane de lei. Epurarea apelor uzate orăşeneşti a fost finaţată cu aproape 24 milioane de lei. Alte şase milioane de lei au mers la patru programe de conştientizare a publicului asupra problemelor de mediu – pliante, spoturi radio şi tv, conferinţe etc.
Pe cine taxează Administraţia Fondului de Mediu?
Vânzătorii de fier vechi şi deşeuri neferoase plătesc trei la sută din veniturile realizate, în timp
ce cumpărătorii de masă lemnoasă pe picior scot în plus
din buzunar unu la sută din valoarea tranzacţiei, la efectuarea ei.
Şi cei care produc sau importă anvelope plătesc o taxă de mediu, care se regăseşte în preţul plătit de cumpărători. La fiecare schimbare a cauciucurilor, un şofer plăteşte un leu pe bucată, pentru a menţine mediul mai curat.
Tot un leu plătesc – la fiecare kilogram - importatorii şi vânzătorii de ambalaje.
Producătorii şi comercianţii substanţelor clasificate ca periculoase pentru mediu adaugă şi ei doi la sută din valoarea acestora, în contul AFM. Operatorii economici sunt taxaţi în funcţie de tipul emisiilor de poluanţi în atmosferă. Astfel, cei care emit doar pulberi în aer plătesc 0,02 lei /kg, în timp ce întreprinderile care generează emisii de metale grele şi poluanţi organici ajung să cotizeze la AFM şi cu 20 de lei la fiecare kilogram. La taxele deja enumerate se mai adaugă banii veniţi din majorările aplicate debitorilor care nu au plătit la timp, dobânzi sau penalităţi de întârziere.AFM este cel care administrează veniturile menţionate.
Cetăţenii, mai poluatori decât industria
Peste 65 la sută din cele 638 de instalaţii cu grad înalt de poluare din România au fost retehnologizate şi au primit autorizaţie de funcţionare de la Garda Naţională de Mediu (GNM), potrivit comisarului-şef, Silvian Ionescu.
„Noxele emanate de ele nu depăşesc acum limitele admise de UE.
Dintre cele 638, 195 de instalaţii au termen de conformare până în 2012 şi chiar până în 2018", precizează înaltul oficial al GNM.
Silvian Ionescu apreciază că deterioarea mediului se datorează mai mult populaţiei decât industriei.
„Lipsa de civilizaţie, de la biletul de RATB aruncat pe stradă şi până la spălatul maşinii în râuri, arderea câmpurilor şi alte asemenea apucături tipic româneşti fac mai mult rău naturii decât emisiile din ce în ce mai puţin poluante ale industriei. De precizat că, în ce priveşte combaterea poluării industriale, stăm mai bine decât Italia sau Polonia", apreciază şeful Gărzii Naţionale de Mediu.
Lipsa de civilizaţie, de la biletul de RATB aruncat pe stradă şi până la spălatul maşinii în râuri, arderea câmpurilor şi alte asemenea apucături tipic româneşti fac mai mult rău naturii decât emisiile din ce în ce mai puţin poluante ale industriei
Silvian Ionescu,
şeful Gărzii Naţionale de Mediu
Aproximativ 200.000 de societăţi comerciale şi persoane fizice au plătit în total în 2006 peste 180 milioane de lei taxe de mediu. Banii au fost investiţi de Administraţia Fondului de Mediu, (AFM) în scoaterea din uz a autoturismelor vechi, în combaterea efectelor inundaţiilor din 2005 şi în epurarea apelor uzate orăşeneşti.
Programul de stimulare a înnoirii parcului naţional auto, prin care au fost scoase din uz 15.110 autoturisme vechi, a înghiţit peste 45 milioane de lei din taxele de mediu. Reprezentanţii Administraţiei Fondului de Mediu spun că la finalizarea programului a rămas neutilizată suma de 4,17 milioane de lei, aferentă unui număr de 1.390 autoturisme. Sume mari s-au plătit şi pentru combaterea şi prevenirea inundaţiilor, dar şi pentru înlăturarea consecinţelor acestora, susţine preşedintele AFM, Mihai Totti. „Unul dintre cele mai reuşite programe a fost acela al reabilitării staţiunii Costineşti. Preţul lucrărilor a fost de peste 14,2 milioane de lei", a reamintit Totti.
Şase milioane de lei s-au dus numai pe pliante şi spoturi tv
Lucrările pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor din 2005, executate în 11 judeţe, au costat 28 milioane de lei şi au fost plătite din fondul AFM. Cu aceşti bani s-au făcut aproape 40 de îndiguiri, amenajări şi regularizări de cursuri de ape. În curs de finanţare, la finele anului trecut, mai erau şi alte lucrări de înlăturare a efectelor inundaţiilor, în valoare de peste 5,6 milioane de lei. Nu doar inundaţiile din 2005 au costat scump. Pentru patru proiecte privind reciclarea rumeguşului au fost alocate 6,35 milioane de lei. Epurarea apelor uzate orăşeneşti a fost finaţată cu aproape 24 milioane de lei. Alte şase milioane de lei au mers la patru programe de conştientizare a publicului asupra problemelor de mediu – pliante, spoturi radio şi tv, conferinţe etc.
Pe cine taxează Administraţia Fondului de Mediu?
Vânzătorii de fier vechi şi deşeuri neferoase plătesc trei la sută din veniturile realizate, în timp
ce cumpărătorii de masă lemnoasă pe picior scot în plus
din buzunar unu la sută din valoarea tranzacţiei, la efectuarea ei.
Şi cei care produc sau importă anvelope plătesc o taxă de mediu, care se regăseşte în preţul plătit de cumpărători. La fiecare schimbare a cauciucurilor, un şofer plăteşte un leu pe bucată, pentru a menţine mediul mai curat.
Tot un leu plătesc – la fiecare kilogram - importatorii şi vânzătorii de ambalaje.
Producătorii şi comercianţii substanţelor clasificate ca periculoase pentru mediu adaugă şi ei doi la sută din valoarea acestora, în contul AFM. Operatorii economici sunt taxaţi în funcţie de tipul emisiilor de poluanţi în atmosferă. Astfel, cei care emit doar pulberi în aer plătesc 0,02 lei /kg, în timp ce întreprinderile care generează emisii de metale grele şi poluanţi organici ajung să cotizeze la AFM şi cu 20 de lei la fiecare kilogram. La taxele deja enumerate se mai adaugă banii veniţi din majorările aplicate debitorilor care nu au plătit la timp, dobânzi sau penalităţi de întârziere.AFM este cel care administrează veniturile menţionate.
Cetăţenii, mai poluatori decât industria
Peste 65 la sută din cele 638 de instalaţii cu grad înalt de poluare din România au fost retehnologizate şi au primit autorizaţie de funcţionare de la Garda Naţională de Mediu (GNM), potrivit comisarului-şef, Silvian Ionescu.
„Noxele emanate de ele nu depăşesc acum limitele admise de UE.
Dintre cele 638, 195 de instalaţii au termen de conformare până în 2012 şi chiar până în 2018", precizează înaltul oficial al GNM.
Silvian Ionescu apreciază că deterioarea mediului se datorează mai mult populaţiei decât industriei.
„Lipsa de civilizaţie, de la biletul de RATB aruncat pe stradă şi până la spălatul maşinii în râuri, arderea câmpurilor şi alte asemenea apucături tipic româneşti fac mai mult rău naturii decât emisiile din ce în ce mai puţin poluante ale industriei. De precizat că, în ce priveşte combaterea poluării industriale, stăm mai bine decât Italia sau Polonia", apreciază şeful Gărzii Naţionale de Mediu.
Lipsa de civilizaţie, de la biletul de RATB aruncat pe stradă şi până la spălatul maşinii în râuri, arderea câmpurilor şi alte asemenea apucături tipic româneşti fac mai mult rău naturii decât emisiile din ce în ce mai puţin poluante ale industriei
Silvian Ionescu,
şeful Gărzii Naţionale de Mediu
Vaccin antiastm, in teste
Profesorul englez Peter Barnes sustine ca produsul va stimula imunitatea
, asemenea infectiilor din copilarie.
Cercetatorii americani si britanici incearca sa puna la punct un vaccin impotriva astmului care sa intareasca sistemul imunitar, asa cum fac infectiile din primii ani de viata. Contrar asteptarilor, mediile foarte curate scad rezistenta organismului
copiilor la infectii
, ceea ce favorizeaza aparitia astmului, afirma specialistii.
Importanta pentru prevenirea acestei boli
este insa si alimentatia. Despre cum putem evita afectiunile sistemului respirator ne-a spus mai multe Peter Barnes, cel mai apreciat cercetator in domeniu, seful Catedrei de pneumologie, Imperial College, care s-a aflat saptamana trecuta la Bucuresti.
Testele pe animale au dat rezultate pozitive
In mod normal, mediul mai putin curat le provoaca celor mici infectii, care sunt esentiale in primii ani de viata, protejandu-i impotriva astmului.
„Mediul mai curat este unul dintre factorii responsabili de aparitia astmului. Copiii sunt mult prea protejati de parinti in copilarie si nu apuca sa-si intareasca bine sistemul imunitar, ceea ce ii face vulnerabili la maturitate. Cum nu ne putem intoarce la medii mai murdare, se incearca fabricarea unui vaccin care, administrat, stimuleaza sistemul imunitar, la fel cum fac si infectiile din primul an de viata”, mai spune cercetatorul. Pana acum, testele pe animale realizate in SUA si Marea Britanie au dat rezultate satisfacatoare.
Astmul are legatura si cu schimbarile de mediu, dar si cu dieta, spune profesorul Peter Barnes. Nu intamplator, cei mai multi astmatici sunt in tarile vestice, unde populatia a renuntat la mancarurile bogate in antioxidanti in favoarea fast-foodului. „Antioxidantii din fructe sau peste protejeaza impotriva astmului, a cancerului si a bolilor cardiovasculare”, explica Peter Barnes. In lume, la fiecare zece ani, numarul astmaticilor se dubleaza.
Fumatorii, mai predispusi bolii
Profesorul Peter Barnes aduce in discutie si problema fumatului. Daca nu s-ar fuma, astmul, dar si alte boli respiratorii (cancer de plamani, bronsita etc.) nu s-ar mai produce cu aceeasi frecventa.
„In tarile cu cei mai putini fumatori, 20% din populatie fumeaza. Cel mai mare numar de fumatori reprezinta 50% din populatie”, anunta profesorul. In Romania, aproape 35% din populatie este dependenta de tigari. Indiferent cata grija am avea si cat de sanatos
am manca, bolile aparatului respirator nu ne ocolesc daca suntem predispusi genetic sa le facem. Astmul alergic este cel care se mosteneste cel mai repede de la parinti la copii.
Mai mult, nu putem evita nici alergenii din aer. „Totul este alergen acasa, de la praf la animalele de companie. Purificatoarele de aer nu sunt eficiente. Ele reduc doar o parte din praf, dar nu pe tot. Si, oricum, oamenii au contact cu diferiti alergeni atunci cand se duc in alte case”, subliniaza profesorul Barnes.
Referinte
Profesorul Peter Barnes
Specialistul care ne-a raspuns astazi intrebarilor este Peter Barnes, profesor in domeniul afectiunilor respiratorii la „National Heart and Lung Institute”, seful Catedrei de pneumologie la Imperial College si Hononary Consultant Physician la Royal Brompton Hospital, din Londra.
> Membru, in prezent, al Comitetului Stiintific OMS privind tendintele globale in astm.
> Este unul dintre cei mai apreciati 50 de cercetatori din lume, fiind unul dintre cei mai buni oameni de stiinta, practicant din Marea Britanie, si cel mai citat cercetator din domeniul afectiunilor respiratorii din lume in ultimii 20 de ani.
, asemenea infectiilor din copilarie.
Cercetatorii americani si britanici incearca sa puna la punct un vaccin impotriva astmului care sa intareasca sistemul imunitar, asa cum fac infectiile din primii ani de viata. Contrar asteptarilor, mediile foarte curate scad rezistenta organismului
copiilor la infectii
, ceea ce favorizeaza aparitia astmului, afirma specialistii.
Importanta pentru prevenirea acestei boli
este insa si alimentatia. Despre cum putem evita afectiunile sistemului respirator ne-a spus mai multe Peter Barnes, cel mai apreciat cercetator in domeniu, seful Catedrei de pneumologie, Imperial College, care s-a aflat saptamana trecuta la Bucuresti.
Testele pe animale au dat rezultate pozitive
In mod normal, mediul mai putin curat le provoaca celor mici infectii, care sunt esentiale in primii ani de viata, protejandu-i impotriva astmului.
„Mediul mai curat este unul dintre factorii responsabili de aparitia astmului. Copiii sunt mult prea protejati de parinti in copilarie si nu apuca sa-si intareasca bine sistemul imunitar, ceea ce ii face vulnerabili la maturitate. Cum nu ne putem intoarce la medii mai murdare, se incearca fabricarea unui vaccin care, administrat, stimuleaza sistemul imunitar, la fel cum fac si infectiile din primul an de viata”, mai spune cercetatorul. Pana acum, testele pe animale realizate in SUA si Marea Britanie au dat rezultate satisfacatoare.
Astmul are legatura si cu schimbarile de mediu, dar si cu dieta, spune profesorul Peter Barnes. Nu intamplator, cei mai multi astmatici sunt in tarile vestice, unde populatia a renuntat la mancarurile bogate in antioxidanti in favoarea fast-foodului. „Antioxidantii din fructe sau peste protejeaza impotriva astmului, a cancerului si a bolilor cardiovasculare”, explica Peter Barnes. In lume, la fiecare zece ani, numarul astmaticilor se dubleaza.
Fumatorii, mai predispusi bolii
Profesorul Peter Barnes aduce in discutie si problema fumatului. Daca nu s-ar fuma, astmul, dar si alte boli respiratorii (cancer de plamani, bronsita etc.) nu s-ar mai produce cu aceeasi frecventa.
„In tarile cu cei mai putini fumatori, 20% din populatie fumeaza. Cel mai mare numar de fumatori reprezinta 50% din populatie”, anunta profesorul. In Romania, aproape 35% din populatie este dependenta de tigari. Indiferent cata grija am avea si cat de sanatos
am manca, bolile aparatului respirator nu ne ocolesc daca suntem predispusi genetic sa le facem. Astmul alergic este cel care se mosteneste cel mai repede de la parinti la copii.
Mai mult, nu putem evita nici alergenii din aer. „Totul este alergen acasa, de la praf la animalele de companie. Purificatoarele de aer nu sunt eficiente. Ele reduc doar o parte din praf, dar nu pe tot. Si, oricum, oamenii au contact cu diferiti alergeni atunci cand se duc in alte case”, subliniaza profesorul Barnes.
Referinte
Profesorul Peter Barnes
Specialistul care ne-a raspuns astazi intrebarilor este Peter Barnes, profesor in domeniul afectiunilor respiratorii la „National Heart and Lung Institute”, seful Catedrei de pneumologie la Imperial College si Hononary Consultant Physician la Royal Brompton Hospital, din Londra.
> Membru, in prezent, al Comitetului Stiintific OMS privind tendintele globale in astm.
> Este unul dintre cei mai apreciati 50 de cercetatori din lume, fiind unul dintre cei mai buni oameni de stiinta, practicant din Marea Britanie, si cel mai citat cercetator din domeniul afectiunilor respiratorii din lume in ultimii 20 de ani.
Pedepse mai dure pentru incalcarea drepturilor copiilor
oate modificarile care vor fi facute pe legislatia privind drepturile copilului prevad sanctiuni care se vor aplica tuturor celor implicati in sistem, inclusiv presedintilor consiliilor judetene, a declarat secretarul de stat de la Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC), Bogdan Panait.
"Legislatia in vigoare este foarte clara, are sanctiuni, le vom aplica si vreau sa va spun ca tot ce facem de acum inainte in domeniul legislatiei prevede sanctiuni care vor fi aplicate de la presedintele Consiliului Judetean pana la toti cei care sunt implicati in sistemul de protectie sociala si protectia copilului. Nu este normal sa existe atatea cazuri de abuz si nimeni sa nu fie pedepsit", a declarat secretarul de stat Panait. El a subliniat
ca este surprins neplacut de faptul ca oamenii care nu au nici un fel de pregatire in domeniu, care au lucrat la viata
lor in cu totul alte domenii, ajung sa dea consultanta unor tineri care isi incep viata acum.
Panait a facut aceste declaratii dupa ce corpul de control al Autoritatii a finalizat anchetarea unor cazuri de abuz sau de nerespectarea drepturilor copilului in trei centre de plasament si a constatat diverse nereguli. Unul dintre centrele verificate a fost cel de la Codlea, unde o fata de 13 ani a devenit mama dupa ce a intretinut relatii sexuale
cu un alt copil din centru. Astfel s-a constatat, printre altele, ca in acel centru au fost incalcate standardele minime obligatorii. Un alt caz in care a intervenit Corpul de control de la ANPDC a fost Centrul de plasament Cotroceni, care in urma verificarilor a fost inchis. Potrivit raportului intocmit de echipa de control, in cadrul centrului au fost ocrotiti atat copii
sanatosi clinic, cat si copii cu probleme de sanatate
, dar si multe alte incalcari ale prevederilor legale. Corpul de control a constat ca nu a fost respectata procedura legala pentru inchiderea Centrului de Plasament Cotroceni, copiii fiind transferati fara sa existe acordul in acest sens al parintilor.
"Legislatia in vigoare este foarte clara, are sanctiuni, le vom aplica si vreau sa va spun ca tot ce facem de acum inainte in domeniul legislatiei prevede sanctiuni care vor fi aplicate de la presedintele Consiliului Judetean pana la toti cei care sunt implicati in sistemul de protectie sociala si protectia copilului. Nu este normal sa existe atatea cazuri de abuz si nimeni sa nu fie pedepsit", a declarat secretarul de stat Panait. El a subliniat
ca este surprins neplacut de faptul ca oamenii care nu au nici un fel de pregatire in domeniu, care au lucrat la viata
lor in cu totul alte domenii, ajung sa dea consultanta unor tineri care isi incep viata acum.
Panait a facut aceste declaratii dupa ce corpul de control al Autoritatii a finalizat anchetarea unor cazuri de abuz sau de nerespectarea drepturilor copilului in trei centre de plasament si a constatat diverse nereguli. Unul dintre centrele verificate a fost cel de la Codlea, unde o fata de 13 ani a devenit mama dupa ce a intretinut relatii sexuale
cu un alt copil din centru. Astfel s-a constatat, printre altele, ca in acel centru au fost incalcate standardele minime obligatorii. Un alt caz in care a intervenit Corpul de control de la ANPDC a fost Centrul de plasament Cotroceni, care in urma verificarilor a fost inchis. Potrivit raportului intocmit de echipa de control, in cadrul centrului au fost ocrotiti atat copii
sanatosi clinic, cat si copii cu probleme de sanatate
, dar si multe alte incalcari ale prevederilor legale. Corpul de control a constat ca nu a fost respectata procedura legala pentru inchiderea Centrului de Plasament Cotroceni, copiii fiind transferati fara sa existe acordul in acest sens al parintilor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
