Alegerile locale vor perturba serios activitatea guvernului. Patru miniştri şi doi secretari de stat sunt şi candidaţi, astfel că ei se vor ocupa mai degrabă de scrutin decât de executiv.
Campania electorală pentru alegerile locale va afecta serios funcţionarea guvernului condus de Călin Popescu-Tăriceanu. Patru miniştri şi doi secretari de stat au statutul de candidaţi şi susţin că vor intra în concediu pe perioada campaniei
electorale.
Tăriceanu a ales să nu-i schimbe din funcţii pe miniştrii-candidaţi, deoarece înlocuirea unui membru al guvernului este o operaţiune complicată, fiind nevoie fie de avizul preşedintelui, fie de cel al parlamentului.
Mai mult decât atât, patru membri ai executivului, în frunte cu premierul Tăriceanu, au primit diverse misiuni în campanie.
Orban: „Pot să conduc ministerul şi prin telefon“
Unul dintre ministerele asupra cărora campania îşi va lăsa amprenta este cel al Transporturilor. Titularul portofoliului, Ludovic Orban, a fost validat candidat al PNL la Primăria Capitalei, iar secretarul de stat Antonel Tănase este candidatul liberalilor la Primăria Sectorului 6. În plus
, Antonel Tănase este mandatarul financiar al PNL pentru campania electorală. Ludovic Orban susţine că nu este nicio problemă şi că, în perioada campaniei, îşi va lua concediu şi va delega atribuţiile unuia dintre secretarii de stat rămaşi în guvern (Barna Tanczos sau Septimiu Buzaşu). „O să îmi iau concediu în perioada campaniei. Eu ministerul pot să îl conduc şi prin telefon“, susţine Orban.
O situaţie similară va fi şi la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei. În alegeri intră atât ministrul Laszlo Borbely, candidatul UDMR la Primăria Târgu-Mureş, cât şi secretarul de stat Horia Irimia, propus de PNL pentru postul de preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin. Nici unul dintre cei doi nu a putut fi contactat ieri pentru comentarii pe această temă. Este foarte posibil ca ministerul să rămână pe mâna secretarului de stat Anna Horvath, singura persoană din conducerea ministerului neimplicată în campanie.
Adomniţei se mai gândeşte
Ministrul pentru IMM
, turism şi profesii liberale, Ovidiu Silaghi, propus de PNL pentru şefia Consiliului Judeţean Satu-Mare, susţine că îşi va lua o lună de concediu. „Va conduce un secretar de stat, dar eu o să vin la şedinţele de guvern de miercuri“, ne-a declarat Silaghi.
Ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei, a precizat că nu are nimic de declarat pe acest subiect. Întrebat dacă va intra şi el, aşa cum au anunţat miniştrii Orban şi Silaghi, Adomniţei ne-a spus: „Probabil că o să vină şi de la mine o declaraţie similară când va fi cazul, deocamdată e prematur“.
Tăriceanu, alături de candidaţi
Miza alegerilor locale duce la creşterea gradului de implicare a membrilor guvernului. Premierul Tăriceanu le dă candidaţilor PNL o mână de ajutor şi va merge în teritoriu alături de aceştia. Acelaşi lucru îl vor face alte trei echipe conduse de miniştrii Teodor Meleşcanu (Apărare), Varujan Vosganian (Economie şi Finanţe) şi Cristian David (Interne). Aceiaşi miniştri au fost cooptaţi şi în stafful de campanie. Teodor Meleşcanu va coordona departamentul de comunicare, Varujan Vosganian şi Cristian David se vor ocupa de programul politic şi platforma electorală. Teodor Atanasiu, şeful AVAS, instituţie în subordinea guvernului, se va ocupa de finanţarea campaniei electorale.
SECRETAR GENERAL
Ilie Bolojan a plecat din executiv
Până în prezent, un singur candidat la alegerile locale s-a retras din executiv: fostul secretar general al guvernului Ilie Bolojan, candidat la Primăria Oradea. Din punct de vedere juridic, schimbarea secretarului general al guvernului este mai simplă decât schimbarea unui ministru. El are statut de funcţionar public, iar premierul poate desemna înlocuitorul său direct, fără a avea nevoie de avizul preşedintelui sau al parlamentului. Chiar şi aşa, unii dintre liderii liberali a ezitat în privinţa schimbării lui Bolojan, încercând să amâne acest moment. Motivul: Bolojan se afirmase puternic pe subiectul scoaterii chiriaşilor politici din vilele RAAPPS, iar la vârful PNL exista temerea că, dacă următorul secretar general face vreun pas înapoi, partidul va suferi prejudicii de imagine.
joi, 26 martie 2009
UDMR nu va face alianţe pre-electorale pentru alegerile locale
UDMR nu va face alianţe preelectorale înaintea alegerilor locale, iar pentru turul doi este nevoie de aprobarea Consiliului Permanent în cazul unor înţelegeri politice, primul partid vizat pentru astfel de înţelegeri fiind PNL.
Preşedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, care este şi şeful de campanie
electorală al Uniunii, a declarat ieri în cadrul unei conferinţe de presă de la Cluj, că, deşi au existat tatonări pentru alianţe preelectorale, formaţiunea a decis totuşi să adopte o asemena strategie.
În ceea ce priveşte turul doi al alegerilor locale, Marko Bela susţine că UDMR va ţine cont de faptul că se află la guvernare cu PNL. "Există o ierarhie a partenerilor. În primul rând nu vom face niciun fel de înţelegeri cu PRM şi, totuşi, avem un partener de coaliţie guvernamentală, şi anume PNL. Acest lucru înseamnă şi un loc preferenţial în această ierarhie a partidelor, dar nu înseamnă că peste tor vom avea negocieri numai cu PSD sau cu PNL sau cu PD, acest lucru depinde de situaţia concretă din judeţul sau din localitatea respectivă", a declarat Marko Bela, în cadrul aceleaşi conferinţe de presă.
Marko Bela a mai spus că Uniunea va avea candidaţi în şapte judeţe la funcţia de preşedinte de Consiliu Judeţean, acolo unde populaţia maghiară depăşeşte ponderea de 15%, respectiv în Harghita, Covasna, Mureş, Sălaj, Cluj, Satu Mare şi Bihor.
Preşedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a mai spus că la şedinţa de ieri cu preşedinţii organizaţiilor teritoriale, unele organizaţii şi-au exprimat dorinţa de a avea candidat propriu la şefia consiliilor judeţene, chiar dacă maghiarii nu reprezintă peste 15% din populaţie.
"În foarte mult judeţe unde ponderea maghiarilor este sub 15%, colegii noştri se gândesc foarte serios să avem candidaţi proprii la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean şi sunt convins că în majoritatea judeţelor vom şi avea candidat pentru această funcţie", a afirmat Kelemen.
Preşedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, care este şi şeful de campanie
electorală al Uniunii, a declarat ieri în cadrul unei conferinţe de presă de la Cluj, că, deşi au existat tatonări pentru alianţe preelectorale, formaţiunea a decis totuşi să adopte o asemena strategie.
În ceea ce priveşte turul doi al alegerilor locale, Marko Bela susţine că UDMR va ţine cont de faptul că se află la guvernare cu PNL. "Există o ierarhie a partenerilor. În primul rând nu vom face niciun fel de înţelegeri cu PRM şi, totuşi, avem un partener de coaliţie guvernamentală, şi anume PNL. Acest lucru înseamnă şi un loc preferenţial în această ierarhie a partidelor, dar nu înseamnă că peste tor vom avea negocieri numai cu PSD sau cu PNL sau cu PD, acest lucru depinde de situaţia concretă din judeţul sau din localitatea respectivă", a declarat Marko Bela, în cadrul aceleaşi conferinţe de presă.
Marko Bela a mai spus că Uniunea va avea candidaţi în şapte judeţe la funcţia de preşedinte de Consiliu Judeţean, acolo unde populaţia maghiară depăşeşte ponderea de 15%, respectiv în Harghita, Covasna, Mureş, Sălaj, Cluj, Satu Mare şi Bihor.
Preşedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a mai spus că la şedinţa de ieri cu preşedinţii organizaţiilor teritoriale, unele organizaţii şi-au exprimat dorinţa de a avea candidat propriu la şefia consiliilor judeţene, chiar dacă maghiarii nu reprezintă peste 15% din populaţie.
"În foarte mult judeţe unde ponderea maghiarilor este sub 15%, colegii noştri se gândesc foarte serios să avem candidaţi proprii la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean şi sunt convins că în majoritatea judeţelor vom şi avea candidat pentru această funcţie", a afirmat Kelemen.
Iliescu se gandeste sa candideze la Primarie!
Razboiul dintre taberele conturate in jurul lui Marian Vanghelie si Sorin Oprescu ar putea lua o turnura neasteptata prin desemnarea de catre PSD a unui alt candidat pentru Primaria Capitalei: Cristian Diaconescu, Miron Mitrea si Victor Ponta. Solutia de avarie gasita de Ion Iliescu, spun unele surse, ar fi propria sa inscriere in cursa electorala pentru Primaria Bucuresti.
Presedintele de onoare, Ion Iliescu, a anuntat ieri, cu de la sine putere, care este criteriul dupa care va fi desemnat, in cadrul Comitetului Executiv,candidatul PSD. "Trebuie pana la urma sa ajungem la un numitor comun, bazat pe criterii obiective de desemnare a celor care au si sansa cea mai mare, care au perceptia publica cea mai potrivita, cea mai buna. asta-i criteriul dupa care va judeca comitetul executiv", a spus Iliescu. El intentioneaza sa inceapa munca de lamurire a liderilor organizatiei Bucuresti, anuntand ca initiaza dialog cu acestia pe baza criteriului enuntat, pentru a vedea pe cine sustin intr-adevar. Sorin Oprescu a declarat ca, din cate stie el, unanimitatea pe care Vanghelie sustine ca ar avea-o este iluzorie. "Sunt foarte multi, chiar din organizatia Bucuresti, care de o luna de zile ma tot suna, tot imi spun, tot ma incurajeaza", precizeaza Oprescu. Cum nici unul din cei doi nu e pregatit sa renunte, liderii PSD au inceput sa discute despre posibilitatea ca partidul sa desemneze un candidat surpriza la Primaria Capitalei, in conditiile in care atat varianta Oprescu, cat si varianta Vanghelie ar aduce dezavantaje partidului. Sustinatorii unei asemenea idei cred ca astfel s-ar depasi dificultatile pe care o candidatura a lui Oprescu i le-ar crea actualului presedinte al PSD Bucuresti, Marian Vanghelie. Pe de alta parte, s-ar evita si situatia ca o buna parte a activului de partid din filiala sa fie demobilizata prin candidatura lui Oprescu, dar se va putea preveni si situatia in care Vanghelie nu si-ar putea depasi scorul estimat de sondaje si nu ar castiga alegerile.
Aceasta solutie pare a fi agreata si de Mircea Geoana, care se gandeste ca, daca nu i-a reusit planul impunerii lui Vanghelie, candidatul sau preferat, sa nu-i reuseasca nici lui Iliescu. Printre numele pomenite in cadrul unor diferite intalniri de unii lideri ai PSD se numara cele ale vicepresedintelui PSD Cristian Diaconescu, al coordonatorului de campanie
, Miron Mitrea, ori chiar al deputatului Victor Ponta. Pana dupa Summitul NATO, cand a fost convocat comitetul executiv, mai pot insa aparea surprize. Se zvoneste ca insusi Ion Iliescu s-a enervat atat de rau ca Geoana l-a propus pe Vanghelie si ca acesta e obraznic cu el incat le-ar fi spus unor apropiati ai sai ca, daca nu se gaseste repede o solutie buna, el este pregatit sa ia taurul de coarne, sa renunte la Senat si sa se inscrie in cursa pentru Primaria Capitalei, pe care s-o castige pentru PSD. De altfel, el a si explicat ca functia de primar general este mai grea decat a unui ministru, fiind, "dupa primul ministru, a doua functie ca dificultate si complexitate".
Presedintele de onoare, Ion Iliescu, a anuntat ieri, cu de la sine putere, care este criteriul dupa care va fi desemnat, in cadrul Comitetului Executiv,candidatul PSD. "Trebuie pana la urma sa ajungem la un numitor comun, bazat pe criterii obiective de desemnare a celor care au si sansa cea mai mare, care au perceptia publica cea mai potrivita, cea mai buna. asta-i criteriul dupa care va judeca comitetul executiv", a spus Iliescu. El intentioneaza sa inceapa munca de lamurire a liderilor organizatiei Bucuresti, anuntand ca initiaza dialog cu acestia pe baza criteriului enuntat, pentru a vedea pe cine sustin intr-adevar. Sorin Oprescu a declarat ca, din cate stie el, unanimitatea pe care Vanghelie sustine ca ar avea-o este iluzorie. "Sunt foarte multi, chiar din organizatia Bucuresti, care de o luna de zile ma tot suna, tot imi spun, tot ma incurajeaza", precizeaza Oprescu. Cum nici unul din cei doi nu e pregatit sa renunte, liderii PSD au inceput sa discute despre posibilitatea ca partidul sa desemneze un candidat surpriza la Primaria Capitalei, in conditiile in care atat varianta Oprescu, cat si varianta Vanghelie ar aduce dezavantaje partidului. Sustinatorii unei asemenea idei cred ca astfel s-ar depasi dificultatile pe care o candidatura a lui Oprescu i le-ar crea actualului presedinte al PSD Bucuresti, Marian Vanghelie. Pe de alta parte, s-ar evita si situatia ca o buna parte a activului de partid din filiala sa fie demobilizata prin candidatura lui Oprescu, dar se va putea preveni si situatia in care Vanghelie nu si-ar putea depasi scorul estimat de sondaje si nu ar castiga alegerile.
Aceasta solutie pare a fi agreata si de Mircea Geoana, care se gandeste ca, daca nu i-a reusit planul impunerii lui Vanghelie, candidatul sau preferat, sa nu-i reuseasca nici lui Iliescu. Printre numele pomenite in cadrul unor diferite intalniri de unii lideri ai PSD se numara cele ale vicepresedintelui PSD Cristian Diaconescu, al coordonatorului de campanie
, Miron Mitrea, ori chiar al deputatului Victor Ponta. Pana dupa Summitul NATO, cand a fost convocat comitetul executiv, mai pot insa aparea surprize. Se zvoneste ca insusi Ion Iliescu s-a enervat atat de rau ca Geoana l-a propus pe Vanghelie si ca acesta e obraznic cu el incat le-ar fi spus unor apropiati ai sai ca, daca nu se gaseste repede o solutie buna, el este pregatit sa ia taurul de coarne, sa renunte la Senat si sa se inscrie in cursa pentru Primaria Capitalei, pe care s-o castige pentru PSD. De altfel, el a si explicat ca functia de primar general este mai grea decat a unui ministru, fiind, "dupa primul ministru, a doua functie ca dificultate si complexitate".
Peste 180 de demisionari din PNL Cluj s-au înscris în PD-L
Cei 74 de demisionari din PNL Cluj-Napoca, printre care un viceprimar şi cinci consilieri locali, s-au înscris ieri în PD-L. Lor li s-au adăugat 110 de demisionari din Turda şi Câmpia Turzii, printre care trei consilieri municipali. Preşedintele PD-L, Emil Boc, a anunţat că demisionarilor, constituiţi în Platforma Liberală Clujeană, li se va asigura câte un loc eligibil pe listele pentru consiliul judeţean şi cel municipal din Cluj-Napoca, precum şi un post de vicepreşedinte al organizaţiei.
Primul nuleu al demisionarilor a părăsit PNL din cauza conflictului cu conducerea organizaţiei judeţene, iscat după ce staff-ul de la municipiu a fost dizolvat, pe motiv de rezultate slabe la euroalegeri. Ruptura din sânul PNL a fost însă previzibilă, deoarece viceprimarul demisionar, Adrian Popa, este un apropiat al omului de afaceri
Paszkany Arpad Zoltan, finanţator al clubului de fotbal CFR şi investitor în domeniul imobiliar, cu care şeful liberalilor clujeni, Marius Nicoară, se află într-o luptă crâncenă. Reamintim că Paszkany a depus memorii la DNA şi Preşedinţie în care l-a acuzat pe Nicoară de trucarea unei licitaţii.
Primul nuleu al demisionarilor a părăsit PNL din cauza conflictului cu conducerea organizaţiei judeţene, iscat după ce staff-ul de la municipiu a fost dizolvat, pe motiv de rezultate slabe la euroalegeri. Ruptura din sânul PNL a fost însă previzibilă, deoarece viceprimarul demisionar, Adrian Popa, este un apropiat al omului de afaceri
Paszkany Arpad Zoltan, finanţator al clubului de fotbal CFR şi investitor în domeniul imobiliar, cu care şeful liberalilor clujeni, Marius Nicoară, se află într-o luptă crâncenă. Reamintim că Paszkany a depus memorii la DNA şi Preşedinţie în care l-a acuzat pe Nicoară de trucarea unei licitaţii.
Geoană caută varianta a treia pentru Capitală
„Daă nu-i Vanghelie, atunci sigur nu-i Oprescu”. Aceasta este ultima axiomă politică a PSD, asupra căreia mai mulţi lideri, în frunte cu Mircea Geoană, au căzut de acord după izbucnirea scandalului intern legat de desemnarea candidatului la Primărie.
Presat de Ion Iliesu să renunţe la varianta Vanghelie, Geoană şi-ar fi informat colegii că se gândeşte „la o altă soluţie”, dar, „în niciun caz” nu-l va accepta pe Sorin Oprescu, spun surse social-democrate. El a explicat că, dacă partidul l-ar prefera pe Oprescu lui Vanghelie, campania
electorală ar fi compromisă, căci primarul de la cinci nu numai că n-ar susţine candidatura Doctorului, ci chiar ar încerca să o saboteze cu ajutorul organizaţiei pe care o conduce.
Despre posibilitatea unei „a treia andidaturi” a vorbit ieri şi coordonatorul campaniei electorale, Miron Mitrea. El a precizat însă, pentru Realitatea TV, că nu va fi el „candidatul-surpriză” despre care a început să se vorbească în partid.
Realitatea este ă PSD nu are niciun candidat-surpriză, liderii PSD aflându-se din nou în situaţia de acum câteva săptămâni, când nu găseau niciun pesedist acceptat de organizaţia de bază şi cu susţinere printre bucureşteni, capabil să acceadă în turul al doilea la Primărie. Joia trecută, când l-a anunţat pe Marian Vanghelie drept candidat („Cred că putem spune că, în acest moment, propunerea noastră pentru candidatul la funcţia de primar al Capitalei este Marian Vanghelie”), Mircea Geoană nu bănuia probabil cât de decisă este mişcarea „anti” să respingă această propunere.
De altfel, ieri, Ion Iliesu a şters dintr-o declaraţie tot efortul lui Geoană de a-l lansa pe Vanghelie la Primărie. Iliescu a subliniat
, la Radio France Internationale, că Geoană n-a spus niciodată că Vanghelie e candidatul: „El n-a spus aşa ceva. El a apreciat calităţile lui Marian Vanghelie ca un om dinamic, ca un om activ şi care a şi crescut, care are meritele lui, dar în sondaje, până acum, o cotă mai bună are Sorin Oprescu”. Iliescu a adăugat că Vanghelie are “voinţă” şi “determinare”, dar - a sugerat preşedintele de onoare - îi lipseşte înţelepciunea de a nu se pune cu greii partidului.
“Eu cred că el e imprudent şi nu-i slujesc cu nimic asemenea manifestări de orgoliu. E încă tânăr, are 40 de ani numai, are o experienţă acumulată şi care e utilă, bineînţeles, dar nu e suficient, şi dacă nu este realist, pierde pe mână proprie, cum se spune”, a continuat Iliescu, referindu-se la cearta din ziua precedentă pe care o avusese la partid cu primarul de la cinci.
Mitrea caută chichiţe statutare pentru blocarea Doctorului
Până acum, Sorin Oprescu n-a participat la nicio şedinţă de partid la care s-a discutat despre candidaturile la Primărie. Pentru unii lideri ai PSD, aceasta face ca intenţia lui Oprescu de a candida
să nici nu existe, cel puţin din punct de vedere formal. Miron Mitrea a declarat ieri, la Realitatea TV, că viitorul Comitet Executiv va lua în discuţie „o singură candidatură”, deoarece doar una s-ar fi făcut, pe cale statutară, din partea PSD Bucureşti. „În CEx intră un candidat, Marian Vanghelie.
Doar CEx poate decide, «da», «nu», «altceva»...organizaţia propune candidaţi, CEx aprobă sau nu. Dacă nu se aprobă, tot Comitetul Executiv decide ce se face mai departe”. Oprescu a răspuns, via Mediafax, că liderii PSD „nu au cum să nu ia în considerare disponibilitatea” sa de a candida. În cazul în care nu va prinde nominalizarea din partea PSD, Oprescu se gândeşte la o candidatură ca independent, după cum a precizat pentru BBC: „Am început să iau în calcul (candidatura ca independent, n.n.) după ce au apărut zece mii de zvonuri ş.a.m.d. Este foarte clar că acum nu am nici un fel de gând de genul acesta, pentru simplul motiv că eu am încredere, la fel cum are şi Vanghelie, în partea cealaltă, că oamenii vor sta strâmb şi vor judeca drept”.
Presat de Ion Iliesu să renunţe la varianta Vanghelie, Geoană şi-ar fi informat colegii că se gândeşte „la o altă soluţie”, dar, „în niciun caz” nu-l va accepta pe Sorin Oprescu, spun surse social-democrate. El a explicat că, dacă partidul l-ar prefera pe Oprescu lui Vanghelie, campania
electorală ar fi compromisă, căci primarul de la cinci nu numai că n-ar susţine candidatura Doctorului, ci chiar ar încerca să o saboteze cu ajutorul organizaţiei pe care o conduce.
Despre posibilitatea unei „a treia andidaturi” a vorbit ieri şi coordonatorul campaniei electorale, Miron Mitrea. El a precizat însă, pentru Realitatea TV, că nu va fi el „candidatul-surpriză” despre care a început să se vorbească în partid.
Realitatea este ă PSD nu are niciun candidat-surpriză, liderii PSD aflându-se din nou în situaţia de acum câteva săptămâni, când nu găseau niciun pesedist acceptat de organizaţia de bază şi cu susţinere printre bucureşteni, capabil să acceadă în turul al doilea la Primărie. Joia trecută, când l-a anunţat pe Marian Vanghelie drept candidat („Cred că putem spune că, în acest moment, propunerea noastră pentru candidatul la funcţia de primar al Capitalei este Marian Vanghelie”), Mircea Geoană nu bănuia probabil cât de decisă este mişcarea „anti” să respingă această propunere.
De altfel, ieri, Ion Iliesu a şters dintr-o declaraţie tot efortul lui Geoană de a-l lansa pe Vanghelie la Primărie. Iliescu a subliniat
, la Radio France Internationale, că Geoană n-a spus niciodată că Vanghelie e candidatul: „El n-a spus aşa ceva. El a apreciat calităţile lui Marian Vanghelie ca un om dinamic, ca un om activ şi care a şi crescut, care are meritele lui, dar în sondaje, până acum, o cotă mai bună are Sorin Oprescu”. Iliescu a adăugat că Vanghelie are “voinţă” şi “determinare”, dar - a sugerat preşedintele de onoare - îi lipseşte înţelepciunea de a nu se pune cu greii partidului.
“Eu cred că el e imprudent şi nu-i slujesc cu nimic asemenea manifestări de orgoliu. E încă tânăr, are 40 de ani numai, are o experienţă acumulată şi care e utilă, bineînţeles, dar nu e suficient, şi dacă nu este realist, pierde pe mână proprie, cum se spune”, a continuat Iliescu, referindu-se la cearta din ziua precedentă pe care o avusese la partid cu primarul de la cinci.
Mitrea caută chichiţe statutare pentru blocarea Doctorului
Până acum, Sorin Oprescu n-a participat la nicio şedinţă de partid la care s-a discutat despre candidaturile la Primărie. Pentru unii lideri ai PSD, aceasta face ca intenţia lui Oprescu de a candida
să nici nu existe, cel puţin din punct de vedere formal. Miron Mitrea a declarat ieri, la Realitatea TV, că viitorul Comitet Executiv va lua în discuţie „o singură candidatură”, deoarece doar una s-ar fi făcut, pe cale statutară, din partea PSD Bucureşti. „În CEx intră un candidat, Marian Vanghelie.
Doar CEx poate decide, «da», «nu», «altceva»...organizaţia propune candidaţi, CEx aprobă sau nu. Dacă nu se aprobă, tot Comitetul Executiv decide ce se face mai departe”. Oprescu a răspuns, via Mediafax, că liderii PSD „nu au cum să nu ia în considerare disponibilitatea” sa de a candida. În cazul în care nu va prinde nominalizarea din partea PSD, Oprescu se gândeşte la o candidatură ca independent, după cum a precizat pentru BBC: „Am început să iau în calcul (candidatura ca independent, n.n.) după ce au apărut zece mii de zvonuri ş.a.m.d. Este foarte clar că acum nu am nici un fel de gând de genul acesta, pentru simplul motiv că eu am încredere, la fel cum are şi Vanghelie, în partea cealaltă, că oamenii vor sta strâmb şi vor judeca drept”.
PD-L sacrifica un baron
Vicepresedintele PD-L Cezar Preda renunta la demisia din fruntea filialei buzoiene a partidului, dupa ce Biroul Permanent Judetean l-a exclus din partid pe rivalul sau, presedintele Consilului Judetean (CJ) Buzau, Victor Mocanu. Acestuia i se reproseaza faptul ca a semnat un protocol de colaborare cu PSD. Inscrierea lui Mocanu in PSD este iminenta, sustine Preda.
Preda parea ca pierduse fraiele filialei in momentul in care pedelistii buzoieni au decis ca Mocanu sa fie sprijinit pentru un nou mandat in fruntea CJ, motiv pentru care a decis sa demisioneze din fruntea filialei si sa renunte la candidatura pentru primaria municipiului Buzau. In schimb, Mocanu a pierdut partida in razboiul cu Preda din cauza unei intalniri la care au participat apropiati ai sai, dar si liderii locali ai PSD. Intrevederea s-a soldat cu semnarea unui acord prin care PSD a fost de acord cu sa-l sustina pe Mocanu in campania
electorala pentru ca acesta sa obtina un nou mandat de presedinte al CJ. Discutia a avut loc intr-un restaurant de langa Buzau, Mocanu fiind insotit de opt primari ai PD-L, precum si de alti zece pedelisti din filiala. Pesedimea locala a fost condusa de senatorul Ion Vasile, iar pe post de mediator a fost vicepresedintele CJ, liberalul Petre Emanoil Neagu. Unii primari PD-L au declarat ulterior ca Mocanu le-ar fi cerut sa treaca la PSD, punct de vedere care nu a fost agreat de toti participantii.
"Cezar Preda prajit"
Oricum, intalnirea l-a facut sa jubileze pe Ion Vasile. "Am mancat o ciorba de burta care a avut toate ingredientele, inclusiv Cezar Preda prajit", a declarat satisfacut pesedistul. La numai cateva ore, conducerea PD-L Buzau a convocat Biroul Permanent care a decis excluderea lui Mocanu pentru acordul cu pesedistii. "Actualul presedinte al CJ a semnat astazi (n.r. - luni) un protocol cu PSD Buzau prin care formatiunea condusa de Ion Vasile il propune pe Victor Mocanu la alegerile locale din iunie pentru sefia CJ. In aceste conditii, BPJ considera ca Victor Mocanu nu mai are nici o legatura cu principiile democrat-liberale si hotaraste excluderea sa din PD-L", se arata in comunicatul de presa. In aceste conditii Preda, care afirma ca nu a participat la sedinta BPJ, a decis sa renunte la demisie. "S-a dovedit ce am prevazut dinainte: s-a dus la PSD care zicea ca stransese o camera de dovezi de coruptie impotriva lui Mocanu", a jubilat Preda, adaugand ca singurul obiectiv politic al lui Mocanu este sa obtina inca un mandat de presedinte al CJ. In replica, Mocanu sustine ca Preda nu respecta regulile jocului democratic. "In PD-L, cine a castigat competitia in mod democratic trebuie sa plece pentru a lasa locul unuia care a pierdut aceasta competitie democratica. Daca acestea sunt regulile in PD-L trebuie sa le respectam, iar oamenii care respecta asemenea reguli sa ramana in PD-L", a spus fostul pedelist. Mocanu nu s-a decis inca daca se inscrie in PSD.
Boc scapa de griji
Clarificarea situatiei de la Buzau scuteste conducerea centrala de interventia in treburile unei filiale. Daca initial Boc declarase ca demisia lui Preda va fi analizata in Biroul Permanent de luni respectand "in mare" hotararea filialei, a doua zi liderii partidului s-au prevalat de absenta lui Preda la BPN pentru a amana adoptarea unei decizii. Boc a invocat absenta din tara a lui Preda, desi acesta afirmase ca nu este interesat de arbitrajul conducerii centrale.
Preda parea ca pierduse fraiele filialei in momentul in care pedelistii buzoieni au decis ca Mocanu sa fie sprijinit pentru un nou mandat in fruntea CJ, motiv pentru care a decis sa demisioneze din fruntea filialei si sa renunte la candidatura pentru primaria municipiului Buzau. In schimb, Mocanu a pierdut partida in razboiul cu Preda din cauza unei intalniri la care au participat apropiati ai sai, dar si liderii locali ai PSD. Intrevederea s-a soldat cu semnarea unui acord prin care PSD a fost de acord cu sa-l sustina pe Mocanu in campania
electorala pentru ca acesta sa obtina un nou mandat de presedinte al CJ. Discutia a avut loc intr-un restaurant de langa Buzau, Mocanu fiind insotit de opt primari ai PD-L, precum si de alti zece pedelisti din filiala. Pesedimea locala a fost condusa de senatorul Ion Vasile, iar pe post de mediator a fost vicepresedintele CJ, liberalul Petre Emanoil Neagu. Unii primari PD-L au declarat ulterior ca Mocanu le-ar fi cerut sa treaca la PSD, punct de vedere care nu a fost agreat de toti participantii.
"Cezar Preda prajit"
Oricum, intalnirea l-a facut sa jubileze pe Ion Vasile. "Am mancat o ciorba de burta care a avut toate ingredientele, inclusiv Cezar Preda prajit", a declarat satisfacut pesedistul. La numai cateva ore, conducerea PD-L Buzau a convocat Biroul Permanent care a decis excluderea lui Mocanu pentru acordul cu pesedistii. "Actualul presedinte al CJ a semnat astazi (n.r. - luni) un protocol cu PSD Buzau prin care formatiunea condusa de Ion Vasile il propune pe Victor Mocanu la alegerile locale din iunie pentru sefia CJ. In aceste conditii, BPJ considera ca Victor Mocanu nu mai are nici o legatura cu principiile democrat-liberale si hotaraste excluderea sa din PD-L", se arata in comunicatul de presa. In aceste conditii Preda, care afirma ca nu a participat la sedinta BPJ, a decis sa renunte la demisie. "S-a dovedit ce am prevazut dinainte: s-a dus la PSD care zicea ca stransese o camera de dovezi de coruptie impotriva lui Mocanu", a jubilat Preda, adaugand ca singurul obiectiv politic al lui Mocanu este sa obtina inca un mandat de presedinte al CJ. In replica, Mocanu sustine ca Preda nu respecta regulile jocului democratic. "In PD-L, cine a castigat competitia in mod democratic trebuie sa plece pentru a lasa locul unuia care a pierdut aceasta competitie democratica. Daca acestea sunt regulile in PD-L trebuie sa le respectam, iar oamenii care respecta asemenea reguli sa ramana in PD-L", a spus fostul pedelist. Mocanu nu s-a decis inca daca se inscrie in PSD.
Boc scapa de griji
Clarificarea situatiei de la Buzau scuteste conducerea centrala de interventia in treburile unei filiale. Daca initial Boc declarase ca demisia lui Preda va fi analizata in Biroul Permanent de luni respectand "in mare" hotararea filialei, a doua zi liderii partidului s-au prevalat de absenta lui Preda la BPN pentru a amana adoptarea unei decizii. Boc a invocat absenta din tara a lui Preda, desi acesta afirmase ca nu este interesat de arbitrajul conducerii centrale.
Tariceanu i-a ridicat lui Geoana chiria la 3.153 e/luna
Liderul PSD va plati Guvernului de la 1 martie 2008 o chirie in valoare dubla fata de veniturile lunare ale familiei Geoana. Si totusi, familia Geoana nu se muta din casa.
Cu o luna in urma, Mircea Geoana era hotarit sa se mute din vila RA-APPS, „fara regrete si fara minie“, pentru a scapa de „un punct vulnerabil“, care i-ar putea da bataie de cap in campania electorala. Insa, intre timp, se pare ca s-a razgindit si mai sta o vreme in Cucu Starostescu nr. 3, motivind, ca de obicei, ca apartamentul contractat de el nu este gata si intrebind retoric: „Unde sa ma duc? Cu bagajele in gara?“.
Moftul lui Geoana il costa insa, de la 1 martie, 3.153 de euro pe luna, pret cu TVA, suma de 15 ori mai mare decit cea platita pina in prezent, intrucit Executivul a modificat tarifele la chiriile RA-APPS prin Ordonanta de Urgenta nr.9/2008. Liderul social democratilor sustine ca marirea chiriei este o forma de presiune a liberalilor la adresa lui. „Mi-a zis nevasta-mea ca vin niste hirtii si ca au lucrat la chirii. Ne-au pus o chirie foarte mare, ca la Sala Palatului. Astea-s niste magarii si fac presiuni asupra mea cu chiria“, a declarat pentru Cotidianul Mircea Geoana.
Cum presedintele PSD spune ca nu el se ocupa de treburile administrative ale familiei, am contactat-o pe Mihaela Geoana pentru detalii: „Ne-a venit o scrisoare prin care ne anunta ca, incepind cu 1 martie, trebuie sa platim 3.153 de euro chirie. Chiria se plateste in general la sfirsit de luna, dar vrem sa vedem daca se mai modifica ceva sau nu, pentru ca sint foarte multe persoane care nu pot plati aceasta suma. Bineinteles ca si pentru noi e exagerata, dar e o chestiune de o luna, doua, trei, pina ne rezolvam problemele cu locuinta“. Totusi, mutarea nu se intrevede foarte curind, pentru ca apartamentul contractat de presedintele PSD va fi gata abia in „ianuarie-februarie anul viitor“, potrivit Mihaelei Geoana.
„Dorinta sotului meu ar fi sa ne mutam cu chirie undeva ca sa nu aiba ceilalti motiv sa-l atace in campanie
pe tema imoralitatii, ca despre ilegalitate nu poate fi vorba, pentru ca noi avem o conventie de cazare cu RA-APPS, in care este stipulat ca putem sa stam aici pina la rezolvarea situatiei locative. Avem o dezbatere in casa pe tema asta, dar parerea mea de gospodina, de femeie care ma ocup cu problemele administrative, este ca mi-e greu sa ma mut pentru sase luni. Am copii, am altele... Daca n-o sa fie asta subiect de atac in campania electorala, o sa fie altul, ca asa e viata
de politician“, adauga Mihaela Geoana. Cu toate acestea, daca familia presedintelui PSD ramine in casa, chiria pe care ar urma sa o plateasca Regiei ar fi aproape dubla fata de venitul lunar declarat al cuplului Geoana.
Din ultima declaratie de avere a lui Mircea Geoana, postata pe site-ul Senatului, reiese ca venitul sau lunar din salariul de parlamentar este de 1.196 de euro, iar cel al sotiei, din salariul de director al Fundatiei Renasterea, de 514 euro, adica in total 1.710 euro pe luna.
In ciuda faptului ca Mircea Geoana nu vrea sa se desparta de casa in care locuieste de patru ani, RA-APPS i-a trimis o notificare in care i se cere sa comunice „Regiei data la care veti elibera imobilul“, fara a i se da insa vreun termen-limita. Potrivit lui Ilie Bolojan, fost secretar general al Guvernului, Regia nu-l poate executa pe Mircea Geoana, intrucit, pina anul acesta, contractele de inchiriere nu se semnau in fata unui notar si nu aveau titlu executoriu. „Singura solutie este ca RA-APPS sa actioneze in instanta chiriasul care refuza sa se mute si avem citeva astfel de procese pe rol“, ne-a declarat Bolojan.
Intrebata daca a primit notificarea, Mihaela Geoana spune ca „ne trimit tot felul de scrisori contradictorii. In unele dintre ele sint citate hotariri de guvern sau legi care nu exista in Monitorul Oficial. Le-am sesizat asta de citeva ori si au zis ca «asa e, cerem scuze». Le-am raspuns de mai multe ori si le-am spus ca am contractat un apartament si, cind va fi gata, ne vom muta ca sa le aratam ca avem bunavointa“, completeaza Mihaela Geoana.
Mircea Geoana nu este singurul pesedist cu probleme locative. Serban Mihailescu, caruia i-a expirat inca de la 28 februarie contractul de inchiriere pentru casa din Cringului, nu s-a mutat inca, desi promisese ca va locui la fiica sa. Potrivit purtatorului de cuvint al RA-APPS, noua chirie a lui Mihailescu este de aproximativ 4.000 de euro pe luna.
Cu o luna in urma, Mircea Geoana era hotarit sa se mute din vila RA-APPS, „fara regrete si fara minie“, pentru a scapa de „un punct vulnerabil“, care i-ar putea da bataie de cap in campania electorala. Insa, intre timp, se pare ca s-a razgindit si mai sta o vreme in Cucu Starostescu nr. 3, motivind, ca de obicei, ca apartamentul contractat de el nu este gata si intrebind retoric: „Unde sa ma duc? Cu bagajele in gara?“.
Moftul lui Geoana il costa insa, de la 1 martie, 3.153 de euro pe luna, pret cu TVA, suma de 15 ori mai mare decit cea platita pina in prezent, intrucit Executivul a modificat tarifele la chiriile RA-APPS prin Ordonanta de Urgenta nr.9/2008. Liderul social democratilor sustine ca marirea chiriei este o forma de presiune a liberalilor la adresa lui. „Mi-a zis nevasta-mea ca vin niste hirtii si ca au lucrat la chirii. Ne-au pus o chirie foarte mare, ca la Sala Palatului. Astea-s niste magarii si fac presiuni asupra mea cu chiria“, a declarat pentru Cotidianul Mircea Geoana.
Cum presedintele PSD spune ca nu el se ocupa de treburile administrative ale familiei, am contactat-o pe Mihaela Geoana pentru detalii: „Ne-a venit o scrisoare prin care ne anunta ca, incepind cu 1 martie, trebuie sa platim 3.153 de euro chirie. Chiria se plateste in general la sfirsit de luna, dar vrem sa vedem daca se mai modifica ceva sau nu, pentru ca sint foarte multe persoane care nu pot plati aceasta suma. Bineinteles ca si pentru noi e exagerata, dar e o chestiune de o luna, doua, trei, pina ne rezolvam problemele cu locuinta“. Totusi, mutarea nu se intrevede foarte curind, pentru ca apartamentul contractat de presedintele PSD va fi gata abia in „ianuarie-februarie anul viitor“, potrivit Mihaelei Geoana.
„Dorinta sotului meu ar fi sa ne mutam cu chirie undeva ca sa nu aiba ceilalti motiv sa-l atace in campanie
pe tema imoralitatii, ca despre ilegalitate nu poate fi vorba, pentru ca noi avem o conventie de cazare cu RA-APPS, in care este stipulat ca putem sa stam aici pina la rezolvarea situatiei locative. Avem o dezbatere in casa pe tema asta, dar parerea mea de gospodina, de femeie care ma ocup cu problemele administrative, este ca mi-e greu sa ma mut pentru sase luni. Am copii, am altele... Daca n-o sa fie asta subiect de atac in campania electorala, o sa fie altul, ca asa e viata
de politician“, adauga Mihaela Geoana. Cu toate acestea, daca familia presedintelui PSD ramine in casa, chiria pe care ar urma sa o plateasca Regiei ar fi aproape dubla fata de venitul lunar declarat al cuplului Geoana.
Din ultima declaratie de avere a lui Mircea Geoana, postata pe site-ul Senatului, reiese ca venitul sau lunar din salariul de parlamentar este de 1.196 de euro, iar cel al sotiei, din salariul de director al Fundatiei Renasterea, de 514 euro, adica in total 1.710 euro pe luna.
In ciuda faptului ca Mircea Geoana nu vrea sa se desparta de casa in care locuieste de patru ani, RA-APPS i-a trimis o notificare in care i se cere sa comunice „Regiei data la care veti elibera imobilul“, fara a i se da insa vreun termen-limita. Potrivit lui Ilie Bolojan, fost secretar general al Guvernului, Regia nu-l poate executa pe Mircea Geoana, intrucit, pina anul acesta, contractele de inchiriere nu se semnau in fata unui notar si nu aveau titlu executoriu. „Singura solutie este ca RA-APPS sa actioneze in instanta chiriasul care refuza sa se mute si avem citeva astfel de procese pe rol“, ne-a declarat Bolojan.
Intrebata daca a primit notificarea, Mihaela Geoana spune ca „ne trimit tot felul de scrisori contradictorii. In unele dintre ele sint citate hotariri de guvern sau legi care nu exista in Monitorul Oficial. Le-am sesizat asta de citeva ori si au zis ca «asa e, cerem scuze». Le-am raspuns de mai multe ori si le-am spus ca am contractat un apartament si, cind va fi gata, ne vom muta ca sa le aratam ca avem bunavointa“, completeaza Mihaela Geoana.
Mircea Geoana nu este singurul pesedist cu probleme locative. Serban Mihailescu, caruia i-a expirat inca de la 28 februarie contractul de inchiriere pentru casa din Cringului, nu s-a mutat inca, desi promisese ca va locui la fiica sa. Potrivit purtatorului de cuvint al RA-APPS, noua chirie a lui Mihailescu este de aproximativ 4.000 de euro pe luna.
BNR decide nivelul dobânzii de politică monetară
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale va decide miercuri dacă va mări dobânda de politică monetară. Analiştii economici se aşteaptă ca rata
dobânzii să fie mărită pentru a treia oară în acest an, după măririle din ianuarie şi februarie.
Aceiaşi analişti se aşteaptă ca băncile comerciale să mărească la rândul lor dobânzile şi la creditele dar şi la depozitele în lei.
Analistul Radu Crăciun e de părere că decizia Băncii Naţionale va determina băncile comerciale să mărească la rândul lor dobânzile.
De aceeaşi părere cu Radu Crăciun e şi economistul şef al BCR Erste, Lucian Anghel.
Lucian Anghel de la BCR Erste adaugă că e ultimul moment în care Banca Naţională ar putea să ia o decizie înainte de Paşte, când se aşteaptă o mărire a cererii care ar putea influenţa inflaţia.
Mai ales că nivelul acesteia a ajuns la 8% în februarie şi la 8,3% în martie, iar BNR încearcă să menţină inflaţia sub 8,5%.
Analiştii economici apreciază că o nouă modificare a ratei dobânzii de politică monetară nu va avea influenţă asupra cursului de schimb, dar se aşteaptă ca în acest an cursul să atingă valoarea de 4 lei pentru un euro.
Banca Naţională a mărit rata dobânzii de politică monetară în ianuarie de la 7,5% la 8, iar în februarie de la 8 la 9%.
dobânzii să fie mărită pentru a treia oară în acest an, după măririle din ianuarie şi februarie.
Aceiaşi analişti se aşteaptă ca băncile comerciale să mărească la rândul lor dobânzile şi la creditele dar şi la depozitele în lei.
Analistul Radu Crăciun e de părere că decizia Băncii Naţionale va determina băncile comerciale să mărească la rândul lor dobânzile.
De aceeaşi părere cu Radu Crăciun e şi economistul şef al BCR Erste, Lucian Anghel.
Lucian Anghel de la BCR Erste adaugă că e ultimul moment în care Banca Naţională ar putea să ia o decizie înainte de Paşte, când se aşteaptă o mărire a cererii care ar putea influenţa inflaţia.
Mai ales că nivelul acesteia a ajuns la 8% în februarie şi la 8,3% în martie, iar BNR încearcă să menţină inflaţia sub 8,5%.
Analiştii economici apreciază că o nouă modificare a ratei dobânzii de politică monetară nu va avea influenţă asupra cursului de schimb, dar se aşteaptă ca în acest an cursul să atingă valoarea de 4 lei pentru un euro.
Banca Naţională a mărit rata dobânzii de politică monetară în ianuarie de la 7,5% la 8, iar în februarie de la 8 la 9%.
Cele mai puternice femei din România
Afaceristele s-au impus în topul Capital „100 Femei de succes“. Ana Maria Mihăescu, şefa misiunii International Finance Corporation (IFC) în România şi Republica Moldova, este cea mai puternică femeie din ţară în anul 2007, potrivit topului Capital „100 femei de succes“. În ediţia din acest an a „Top 100 Femei de succes” predomină femeile de afaceri
(33), urmate de cele care ocupă poziţii de top-management (31).
Ana Maria Mihăescu, şefa misiunii International Finance Corporation în România şi Republica Moldova, cea de care depind finanţările care vin prin IFC din partea Băncii Mondiale, este cea mai puternică femeie din ţară în anul 2007, potrivit topului “Capital 100 de femei de succes”, publicat astăzi împreună cu săptămânalul economico-financiar Capital.
Aflat la cea de-a cincia apariţie, clasamentul reuneşte personalităţi feminine care au obţinut performanţe remarcabile în afaceri, management, artă şi cultură, medicină, sport, politică sau diplomaţie. Dacă anul acesta în top au fost incluse 18 nume noi, lista înregistrează şi o absenţă notabilă: Nadia Comăneci, cea care anul trecut a ocupat primul loc în acest clasament. „Nadia, care a avut un program foarte încărcat în ultima vreme, nu şi-a putut prezenta proiectele şi nu a fost luată în considerare la jurizare”, spun reprezentanţii juriului.
În ediţia din acest an a „Top 100 Femei de succes” predomină femeile de afaceri (33), urmate de cele care ocupă poziţii de top-management (31). O pondere importantă o deţin femeile din lumea artistică şi mass-media (cate 7), din lumea medicală (6), din cadrul profesiilor liberale (5) şi al organismelor internaţionale de renume (4). De asemenea, diplomaţia (2) şi sportul (2) au reprezentante de marcă în această ediţie. Politica şi educaţia sunt cele mai slab reprezentate în top, cu doar una, respectiv două nominalizări.
Camelia Şucu, o femeie de top
Dacă la nivel internaţional, potrivit clasamentului similar realizat de revista Forbes, cea mai puternică femeie în 2007 rămâne cancelarul Germaniei, Angela Merkel, în România, femeia cea mai de succes este Ana Maria Mihăescu.
Aceasta este urmată în top de Virginia Gheorghiu, director adjunct al Băncii de Reconstrucţie şi Dezvoltare, o femeie care organizează activitatea acestei instituţii în 11 ţări, fiind, potrivit preşedintelui BERD, “unul dintre cei mai importanţi membri în board”.
Pe locul al treilea s-a clasat Georgiana Pogonaru, general manager Romcolor 2000, companie pe care intenţionează să o listeze în 2008 la Bursă.
Camelia Şucu, general manager al companiei Class Mob şi fosta soţie a omului de afaceri Dan Şucu, s-a clasat pe locul patru, apreciată pentru succesele de anul trecut, printre care lansarea primului magazin monobrand “Class Mob” - Natuzzi, pentru debutul în afacerile imobiliare şi încercările în domeniul construcţiilor, dar şi pentru implicarea socială fie prin Fundaţia “Renaşterea” şi în parteneriate cu UNICEF, fie alături de alte organizaţii de gen, printre care Provita, Sheherezada sau Ovidiu Rom.
În primele zece: Cristina Copos şi Monica Tatoiu
Psihologul Aurora Liiceanu s-a clasat pe locul al şaptelea, cu un an 2007 în care a publicat cărţi (dintre care “Dincolo de bine, dincoace de rău. Despre iubire”, scrisă împreună cu jurnalista Alice Năstase, a urcat în topurile de vânzări), a semnat articole, s-a implicat în derularea unor programe educaţionale la nivel naţional şi în proiecte ecologice sau culturale. Locul opt a fost ocupat de Cristiana Copos, preşedintele CA Ana Pan şi director general al companiei Ana Co. Pe lângă succesul în afaceri, Cristiana Copos a participat în 2007 la campanii precum “Iluminarea” sau “Salvaţi Delta Dunării”, organizează tabere pentru copii supradotaţi, susţine financiar bursa în endocrinologie “Grigore Coculescu”. Monica Tatoiu, director al companiei Oriflame România, s-a clasat pe locul 12, după Veronica Savanciuc (preşedintele Lowe&Partners), Irina Cajal (Consilier în Ministerul de Externe şi în Ministerul Culturii) şi Măriuca Talpeş (Acţionar Softwin Grup şi BitDefender). Printre meritele Monicăi Tatoiu se numără şi faptul că în 2007, Oriflame România a fost prima în topul profitabilităţii din reţeaua Oriflame Europa. În plus
, Monica Tatoiu a lansat anul trecut cartea “Noi contra noi”, atât în limba română, cât şi în limba engleză, s-a implicat în cauze sociale prin fundaţia “Noi citim”, al cărei preşedinte este, şi a iniţiat campania “Daţi doi lei pentru Andrei”, prin care s-au strâns 20.000 de euro în beneficiul unui copil bolnav, care a fost operat în Statele Unite.
Andreea Marin, învinsă de Mihaela Rădulescu
Dintre personalităţile din showbiz/mass-media menţionate în top, cea mai “bună” poziţie este ocupată de realizatorul de televiziune Mihaela Rădulescu, care a urcat pe locul 29 (cu 40,12 puncte) pentru campaniile umanitare derulate în anul 2007. În urma proiectelor pe care le-a iniţiat sau coordonat anul trecut, Mihaela Rădulescu a reuşit să strângă şase milioane de euro destinaţi proiectelor umanitare.
În campania a cărei beneficiară a fost Teodora, fetiţa Lianei Stanciu, diagnosticată cu cancer
, Mihaela a strâns în numai câteva zile 230.000 de euro. În 2007, vedeta Antenei 1 a condus 16 licitaţii caritabile, susţine zilnic două familii cu câte şase, respectiv cinci copii şi este ambasador al fundaţiei United Way în România. Alina Cojocaru, prim-balerină la Covent Garden, preferata Reginei Angliei şi egala marilor stele ale baletului rus Ana Pavlova sau Maia Pliseţkaia, s-a clasat pe locul 34, cu 39,62 de puncte.
“În România se pune foarte mult accent pe succesul financiar. Succesul nu aduce neapărat şi bani, dar mă gândesc că oricine poate da un leu cuiva într-o zi este un om bogat”, spune cea care îşi începea anul 2007 cu o gală la Teatrul Naţional din Bucureşti, finanţată din resurse proprii, şi “recidiva” în 2008 cu propria versiune a “Baiaderei” lui Ludwig Mikus, prezentată la Opera Naţională din Bucureşti, alături de partenerul ei, Johan Minkus.
432, premiat încă o dată
Dacă anul trecut Andreea Marin s-a clasat pe aceeaşi poziţie cu “rivala” Mihaela Rădulescu, anul aceasta s-a clasat cu 14 locuri mai jos, pe locul 43, cu un total de 38,5 puncte. “Am proiecte în negociere”, spune Andreea Marin, care a înfiinţat o nouă fundaţie, “Preţuieşte viaţa”, iar din toamnă va demara o emisiune cu acelaşi nume la TVR1. De asemenea, fosta prezentatoare a emisiunii “Surprize-Surprize” a acceptat postul de director editorial al revistei economice “Bussines Woman”, recent lansată pe piaţă, şi pregăteşte Gala-Teledon UNICEF 2008, după succesul pe care acest eveniment l-a avut în 2007. Teodora Enache, interpretă de jazz, s-a clasat pe locul 50, cu 37,62 puncte, urmată, pe locul 64, de Ileana Pescariu, acţionar şi director general Wunderman, care a obţinut 35,5 puncte. Pe locul 80, cu 33,2 puncte, s-a clasat tânăra regizoare Gianina Cărbunaru, “imaginea unei dramaturgii româneşti noi şi nefardate”, aşa cum o descria postul german Deutschlandfunk.
O urmează Teo Trandafir, cea care în 2007 a renunţat la postul de director al postului Romantica transferându-se la prima TV, unde realizează emisiunea zilnică “Momentul Adevărului”. Actriţa Ana Maria Marinca, care a preluat rolul Otiliei din filmul 432 al regizorului Cristian Mungiu, ocupă locul 84, cu 32,25 de puncte. Actriţa care a primit recunoaşterea criticii internaţionale şI premii pentru cea mai bună artistă, trăieşte de câteva luni la Londra şI lucrează în prezent pentru noua producţie “The Bloody Countess”, în regia lui Julie Deply. Partenera ei din 432, actriţa Laura Vasiliu, s-a clasat pe locul 92, cu 31,25 de puncte. La rândul ei, Laura Vasiliu are noi contracte, printre care filmul “Noaptea” al regizorului italian Francesco Munzi, pentru care actriţa a filmat anul trecut, la Torino.
Monica Bârlădeanu, în coada clasamentului
Laura Coroianu, co-managing partner al companiei Emag!c Entertainment, consacrată drept “femeia care i-a adus pe cei de la Depeche Mode la Bucureşti” figurează în topul celor mai puternice femei, pe locul al 89-lea, cu 31,95 de puncte. “2007 a fost pentru noi un an de investiţii, iar în anul început, intenţionăm să dublăm cifra de afaceri faţă de 2006”, a declarat Laura. Strategia a început să dea roade, considerând că Emag!c Entertainement a anunţat deja pentru 2008 câteva concerte importante, de la Kilye Minogue şi Iron Maiden, până la Judas Priest, Lenny Kravitz şi, se aude, John Bon Jovi.
Monica Bârlădeanu s-a clasat printre ultimele zece, pe locul 94, cu 30,75 de puncte. După un an 2007 mai modest, 2008 îi va aduce cel puţin două roluri în filme importante, este vorba de producţia britanică “Out Of The Night”, în care îl va avea ca partener pe actorul Peter O’Toole şi “Europolis”, o coproducţie franco-română în regia lui Corneliu Gheorghiţă. Pe ultimul loc, 100, cu 27,7 puncte, s-a clasat make-up artistul Dana Argeşan, cea care mai mulţi ani la rând a reprezentat compania L’Oreal la festivalul de Film de la Cannes, ocazie cu care a “retuşat” înainte de covorul roşi mai multe stele ale lumii, printre care Alain Delon, Kilye Minogue, Diane Krueger sau Willem Dafoe.
TOP 10 FEMEI DE SUCCES
1. Ana Maria Mihăescu, Şefa Misiunii IFC România şI Republica Moldova, 46,12 puncte
2. Virginia Gheorghiu, Director General Adjunct BERD, 46 puncte
3. Georgiana Pogonaru, General Manager Romcolor, 45,87 puncte
4. Camelia Şucu, General manager Class Mob 45,62 puncte
5. Ana Diculescu-Şova, Avocat/Senior Partner Casa de Avocatură NNDKP / Mihaela Leventer, medic
primar dermatovenerolog, 45,5 puncte, 45,5 puncte
6. Aurora Liiceanu, Psiholog, 45,06 puncte
7. Cristiana Copos, Preşedintele CA Ana Pan, director general Ana Co / Veronica Savanciuc, Preşedinte&CEO Lowe&Partners, 44,87 puncte
8. Irina Cajal, Consilier în Ministerul de Externe şI în Ministerul Culturii, 44,5 puncte
9. Măriuca Talpeş, Acţionar SOFTWIN Grup şI BitDefender, preşedinte Intuitext, 43,43 puncte
10. Monica Tatoiu, Managing Director Cosmetics Oriflame Romania, 43, 37 puncte
(33), urmate de cele care ocupă poziţii de top-management (31).
Ana Maria Mihăescu, şefa misiunii International Finance Corporation în România şi Republica Moldova, cea de care depind finanţările care vin prin IFC din partea Băncii Mondiale, este cea mai puternică femeie din ţară în anul 2007, potrivit topului “Capital 100 de femei de succes”, publicat astăzi împreună cu săptămânalul economico-financiar Capital.
Aflat la cea de-a cincia apariţie, clasamentul reuneşte personalităţi feminine care au obţinut performanţe remarcabile în afaceri, management, artă şi cultură, medicină, sport, politică sau diplomaţie. Dacă anul acesta în top au fost incluse 18 nume noi, lista înregistrează şi o absenţă notabilă: Nadia Comăneci, cea care anul trecut a ocupat primul loc în acest clasament. „Nadia, care a avut un program foarte încărcat în ultima vreme, nu şi-a putut prezenta proiectele şi nu a fost luată în considerare la jurizare”, spun reprezentanţii juriului.
În ediţia din acest an a „Top 100 Femei de succes” predomină femeile de afaceri (33), urmate de cele care ocupă poziţii de top-management (31). O pondere importantă o deţin femeile din lumea artistică şi mass-media (cate 7), din lumea medicală (6), din cadrul profesiilor liberale (5) şi al organismelor internaţionale de renume (4). De asemenea, diplomaţia (2) şi sportul (2) au reprezentante de marcă în această ediţie. Politica şi educaţia sunt cele mai slab reprezentate în top, cu doar una, respectiv două nominalizări.
Camelia Şucu, o femeie de top
Dacă la nivel internaţional, potrivit clasamentului similar realizat de revista Forbes, cea mai puternică femeie în 2007 rămâne cancelarul Germaniei, Angela Merkel, în România, femeia cea mai de succes este Ana Maria Mihăescu.
Aceasta este urmată în top de Virginia Gheorghiu, director adjunct al Băncii de Reconstrucţie şi Dezvoltare, o femeie care organizează activitatea acestei instituţii în 11 ţări, fiind, potrivit preşedintelui BERD, “unul dintre cei mai importanţi membri în board”.
Pe locul al treilea s-a clasat Georgiana Pogonaru, general manager Romcolor 2000, companie pe care intenţionează să o listeze în 2008 la Bursă.
Camelia Şucu, general manager al companiei Class Mob şi fosta soţie a omului de afaceri Dan Şucu, s-a clasat pe locul patru, apreciată pentru succesele de anul trecut, printre care lansarea primului magazin monobrand “Class Mob” - Natuzzi, pentru debutul în afacerile imobiliare şi încercările în domeniul construcţiilor, dar şi pentru implicarea socială fie prin Fundaţia “Renaşterea” şi în parteneriate cu UNICEF, fie alături de alte organizaţii de gen, printre care Provita, Sheherezada sau Ovidiu Rom.
În primele zece: Cristina Copos şi Monica Tatoiu
Psihologul Aurora Liiceanu s-a clasat pe locul al şaptelea, cu un an 2007 în care a publicat cărţi (dintre care “Dincolo de bine, dincoace de rău. Despre iubire”, scrisă împreună cu jurnalista Alice Năstase, a urcat în topurile de vânzări), a semnat articole, s-a implicat în derularea unor programe educaţionale la nivel naţional şi în proiecte ecologice sau culturale. Locul opt a fost ocupat de Cristiana Copos, preşedintele CA Ana Pan şi director general al companiei Ana Co. Pe lângă succesul în afaceri, Cristiana Copos a participat în 2007 la campanii precum “Iluminarea” sau “Salvaţi Delta Dunării”, organizează tabere pentru copii supradotaţi, susţine financiar bursa în endocrinologie “Grigore Coculescu”. Monica Tatoiu, director al companiei Oriflame România, s-a clasat pe locul 12, după Veronica Savanciuc (preşedintele Lowe&Partners), Irina Cajal (Consilier în Ministerul de Externe şi în Ministerul Culturii) şi Măriuca Talpeş (Acţionar Softwin Grup şi BitDefender). Printre meritele Monicăi Tatoiu se numără şi faptul că în 2007, Oriflame România a fost prima în topul profitabilităţii din reţeaua Oriflame Europa. În plus
, Monica Tatoiu a lansat anul trecut cartea “Noi contra noi”, atât în limba română, cât şi în limba engleză, s-a implicat în cauze sociale prin fundaţia “Noi citim”, al cărei preşedinte este, şi a iniţiat campania “Daţi doi lei pentru Andrei”, prin care s-au strâns 20.000 de euro în beneficiul unui copil bolnav, care a fost operat în Statele Unite.
Andreea Marin, învinsă de Mihaela Rădulescu
Dintre personalităţile din showbiz/mass-media menţionate în top, cea mai “bună” poziţie este ocupată de realizatorul de televiziune Mihaela Rădulescu, care a urcat pe locul 29 (cu 40,12 puncte) pentru campaniile umanitare derulate în anul 2007. În urma proiectelor pe care le-a iniţiat sau coordonat anul trecut, Mihaela Rădulescu a reuşit să strângă şase milioane de euro destinaţi proiectelor umanitare.
În campania a cărei beneficiară a fost Teodora, fetiţa Lianei Stanciu, diagnosticată cu cancer
, Mihaela a strâns în numai câteva zile 230.000 de euro. În 2007, vedeta Antenei 1 a condus 16 licitaţii caritabile, susţine zilnic două familii cu câte şase, respectiv cinci copii şi este ambasador al fundaţiei United Way în România. Alina Cojocaru, prim-balerină la Covent Garden, preferata Reginei Angliei şi egala marilor stele ale baletului rus Ana Pavlova sau Maia Pliseţkaia, s-a clasat pe locul 34, cu 39,62 de puncte.
“În România se pune foarte mult accent pe succesul financiar. Succesul nu aduce neapărat şi bani, dar mă gândesc că oricine poate da un leu cuiva într-o zi este un om bogat”, spune cea care îşi începea anul 2007 cu o gală la Teatrul Naţional din Bucureşti, finanţată din resurse proprii, şi “recidiva” în 2008 cu propria versiune a “Baiaderei” lui Ludwig Mikus, prezentată la Opera Naţională din Bucureşti, alături de partenerul ei, Johan Minkus.
432, premiat încă o dată
Dacă anul trecut Andreea Marin s-a clasat pe aceeaşi poziţie cu “rivala” Mihaela Rădulescu, anul aceasta s-a clasat cu 14 locuri mai jos, pe locul 43, cu un total de 38,5 puncte. “Am proiecte în negociere”, spune Andreea Marin, care a înfiinţat o nouă fundaţie, “Preţuieşte viaţa”, iar din toamnă va demara o emisiune cu acelaşi nume la TVR1. De asemenea, fosta prezentatoare a emisiunii “Surprize-Surprize” a acceptat postul de director editorial al revistei economice “Bussines Woman”, recent lansată pe piaţă, şi pregăteşte Gala-Teledon UNICEF 2008, după succesul pe care acest eveniment l-a avut în 2007. Teodora Enache, interpretă de jazz, s-a clasat pe locul 50, cu 37,62 puncte, urmată, pe locul 64, de Ileana Pescariu, acţionar şi director general Wunderman, care a obţinut 35,5 puncte. Pe locul 80, cu 33,2 puncte, s-a clasat tânăra regizoare Gianina Cărbunaru, “imaginea unei dramaturgii româneşti noi şi nefardate”, aşa cum o descria postul german Deutschlandfunk.
O urmează Teo Trandafir, cea care în 2007 a renunţat la postul de director al postului Romantica transferându-se la prima TV, unde realizează emisiunea zilnică “Momentul Adevărului”. Actriţa Ana Maria Marinca, care a preluat rolul Otiliei din filmul 432 al regizorului Cristian Mungiu, ocupă locul 84, cu 32,25 de puncte. Actriţa care a primit recunoaşterea criticii internaţionale şI premii pentru cea mai bună artistă, trăieşte de câteva luni la Londra şI lucrează în prezent pentru noua producţie “The Bloody Countess”, în regia lui Julie Deply. Partenera ei din 432, actriţa Laura Vasiliu, s-a clasat pe locul 92, cu 31,25 de puncte. La rândul ei, Laura Vasiliu are noi contracte, printre care filmul “Noaptea” al regizorului italian Francesco Munzi, pentru care actriţa a filmat anul trecut, la Torino.
Monica Bârlădeanu, în coada clasamentului
Laura Coroianu, co-managing partner al companiei Emag!c Entertainment, consacrată drept “femeia care i-a adus pe cei de la Depeche Mode la Bucureşti” figurează în topul celor mai puternice femei, pe locul al 89-lea, cu 31,95 de puncte. “2007 a fost pentru noi un an de investiţii, iar în anul început, intenţionăm să dublăm cifra de afaceri faţă de 2006”, a declarat Laura. Strategia a început să dea roade, considerând că Emag!c Entertainement a anunţat deja pentru 2008 câteva concerte importante, de la Kilye Minogue şi Iron Maiden, până la Judas Priest, Lenny Kravitz şi, se aude, John Bon Jovi.
Monica Bârlădeanu s-a clasat printre ultimele zece, pe locul 94, cu 30,75 de puncte. După un an 2007 mai modest, 2008 îi va aduce cel puţin două roluri în filme importante, este vorba de producţia britanică “Out Of The Night”, în care îl va avea ca partener pe actorul Peter O’Toole şi “Europolis”, o coproducţie franco-română în regia lui Corneliu Gheorghiţă. Pe ultimul loc, 100, cu 27,7 puncte, s-a clasat make-up artistul Dana Argeşan, cea care mai mulţi ani la rând a reprezentat compania L’Oreal la festivalul de Film de la Cannes, ocazie cu care a “retuşat” înainte de covorul roşi mai multe stele ale lumii, printre care Alain Delon, Kilye Minogue, Diane Krueger sau Willem Dafoe.
TOP 10 FEMEI DE SUCCES
1. Ana Maria Mihăescu, Şefa Misiunii IFC România şI Republica Moldova, 46,12 puncte
2. Virginia Gheorghiu, Director General Adjunct BERD, 46 puncte
3. Georgiana Pogonaru, General Manager Romcolor, 45,87 puncte
4. Camelia Şucu, General manager Class Mob 45,62 puncte
5. Ana Diculescu-Şova, Avocat/Senior Partner Casa de Avocatură NNDKP / Mihaela Leventer, medic
primar dermatovenerolog, 45,5 puncte, 45,5 puncte
6. Aurora Liiceanu, Psiholog, 45,06 puncte
7. Cristiana Copos, Preşedintele CA Ana Pan, director general Ana Co / Veronica Savanciuc, Preşedinte&CEO Lowe&Partners, 44,87 puncte
8. Irina Cajal, Consilier în Ministerul de Externe şI în Ministerul Culturii, 44,5 puncte
9. Măriuca Talpeş, Acţionar SOFTWIN Grup şI BitDefender, preşedinte Intuitext, 43,43 puncte
10. Monica Tatoiu, Managing Director Cosmetics Oriflame Romania, 43, 37 puncte
sâmbătă, 21 februarie 2009
Mafia de la Iasi pune sef la Justitie
Premierul Calin Popescu-Tariceanu a anuntat, ieri, componenta guvernului PNL-UDMR. Printre noii ministri se numara mai multi liberali legati ombilical de Dinu Patriciu, dar si unii cu serioase probleme de imagine.
Cea mai brutala schimbare a intervenit la Ministerul Justitiei, unde in locul independentei Monica Macovei (propusa de PD) a fost numit liberalul Tudor Chiuariu, sustinut de „Grupul de la Iasi”.
Posibilul nou ministru al justitiei a fost aruncat pe scena politica de controversatul deputat Relu Fenechiu, seful PNL Iasi. Numele acestuia este asociat cu multe afaceri dubioase - printre care si cateva tunuri imobiliare -, derulate in Moldova si mai ales in Iasi. Printre acestea, dosarul „Spaga la hectar”, in care a fost arestat fostul prefect liberal Radu Prisacariu, omul lui Fenechiu.
> PD a reactionat dur dupa ce ministrii sai au fost dati afara din guvern. Ei l-au catalogat pe Tariceanu drept „premierul impostor al unui guvern ilegitim”.
> Presedintele Basescu a aratat ca guvernul detine doar 22a din mandate in parlament, astfel ca „nu respecta vointa electoratului”.
> Noul guvern va fi investit astazi de parlament, unde PSD va pune umarul cu cele 33 de procente ale sale.
Propus pentru fotoliul de ministru al justitiei, liberalul iesean Tudor Chiuariu este la a doua nominalizare-surpriza din cariera sa. Inainte de alegerile din 2004, numele lui era necunoscut in viata
politica. Doar initiatii partidului stiau ca tanarul avocat a reprezentat, timp
de patru ani, interesele firmei Fene Grup, a deputatului Relu Fenechiu.
Tudor Chiuariu se numara printre tinerii crescuti in pepiniera liderului PNL Iasi. Inscris in partid inca din anii facultatii, el a intrat in avocatura imediat dupa absolvire. „E impropriu spus ca a fost angajatul meu. A fost o colaborare cu el prin intermediul cabinetului lui si vreau sa spun ca sunt foarte multumit de el. Nu mi-a pierdut niciun proces. In plus
, a reprezentat si partidul la fel de bine in diverse litigii”, a comentat Fenechiu.
In 2005, Chiuariu a fost propulsat in cancelaria primului-ministru, dupa care a devenit seful Departamentului de Lupta Antifrauda. La inceputul acestui an, el si-a prezentat raportul de activitate, dupa care a fost invitat sa vorbeasca in fata Consiliului de Ministri al Uniunii Europene. Cu aceasta ocazie, oficialul roman a subliniat
importanta dezvaluirilor presei in activitatea institutiei pe care o conduce.
Partinitor
Chiuariu a uitat insa un caz care a tinut mult timp prima pagina a ziarelor iesene. In momentul numirii ca sef la DLAF, el a organizat o conferinta de presa in care a afirmat ca „la Iasi nu exista fraude cu bani europeni”.
Fostul avocat al lui Fenechiu a omis atunci sa aminteasca dosarul Magdei Tepoi, trimisa in judecata pentru deturnarea a 200.000 de euro din fonduri PHARE. Amnezia lui Chiuariu ar putea fi explicata prin faptul ca inculpata ii era colega de partid. Si mai interesant este ca, potrivit procurorilor anticoruptie, o parte din bani ar fi ajuns in conturile partidului din care face parte si Chiuariu.
Acuzat de controale politice
Presa ieseana a mai mentionat numele lui Chiuariu si in legatura cu intimidarea unui primar PD din comuna Voinesti. Neculai Mocanu, fost membru al PSD, a lasat sa se inteleaga faptul ca ar fi fost supus la presiuni dupa ce a refuzat sa se inscrie in PNL.
Astfel, el ar fi fost controlat succesiv atat de inspectori ai Directiei de Finante Iasi, condusa de un alt apropiat al deputatului liberal Relu Fenechiu, cat si de inspectori din cadrul cancelariei primului-ministru, coordonati de tanarul Tudor Chiuariu. Acesta a negat insa chiar si faptul ca l-ar cunoaste pe primarul din Voinesti.
Salt
Cristian Adomnitei, de la mall la Educatie
Nominalizarea tanarului deputat liberal Cristian Adomnitei pentru postul de ministru al educatiei este o surpriza totala, avand in vedere lipsa acestuia de experienta din domeniu. De profesie inginer constructor, actualul lider al Tineretului National Liberal a lucrat ca sef de santier la doua firme private si ca sef de „district cladiri” la CFR SA.
De altfel, unul dintre episoadele controversate din biografia sa este legat de perioada in care a fost angajat al Iulius Group. Intre 1999 si 2000, desi abia terminase facultatea, Adomnitei a coordonat constructia primului mall din Iasi al Iulius Group. Interesant este ca, intre 1997 si 1999, el facuse parte din Senatul Universitatii Tehnice, care a pus la dispozitie terenul pentru aceasta investitie.
Adomnitei a mai fost implicat si in alte scandaluri legate de Iulius Group. A fost acuzat de omul de afaceri Arpad Paszkany ca ar fi intermediat relatia dintre patronul firmei, Iulian Dascalu, si presedintele Consiliului Judetean Cluj, liberalul Marius Nicoara.
Numele lui Adomnitei a mai fost pomenit si in dosarul in care fostul prefect de Iasi, alaturi de alti doi liberali, sunt acuzati de fapte de coruptie. (Cezar Padurariu)
Teodor Melescanu
Teodor Melescanu a lucrat de la inceputul carierei sale pe „externe”, in diplomatia ceausista. Intre 1967 si 1970 a fost la studii la Geneva, „platforma” internationala a spionajului din timpul Razboiului Rece. In 1991, Melescanu a fost promovat ca secretar de stat la Ministerul de Externe, iar din 1992 si pana in 1996 a fost ministru de externe.
Melescanu a trecut prin trei partide: PDSR, PNL si ApR (Alianta pentru Romania), ultimul fiind fondat de el. Ulterior a revenit in randurile PNL. Doi fosti spioni „defectati” la americani, Liviu Turcu si Mircea Raceanu, au lasat sa se inteleaga faptul ca Melescanu este ofiter acoperit al Serviciului de Informatii Externe.
Liviu Turcu a trimis CNSAS o lista cu 11 nume mari ale politicii romanesti, sugerand ca unii sunt activi si acum: „Cei care, dintr-un motiv sau altul, au continuat colaborarea cu noile servicii (n.r. - de informatii) si deci vor apela la legea in vigoare cu privire la nedeconspirarea bazei curente de lucru (...)”.
Decebal Traian Remes
Baimareanul Decebal Traian Remes a fost ministru de finante intre anii 1998 si 2000, in guvernarea CDR. De profesie contabil, Remes a devenit membru al Partidului National Liberal in 1991. In 2004, a trecut in partidul lui Dan Voiculescu.
Doi ani mai tarziu a fost reprimit de PNL. Liberalul Remes a fost unul dintre protectorii producatorilor de alcool din Transilvania, unii dintre ei implicati in acte de evaziune fiscala cu prejudicii uriase. Noul ministru a fost contabilul-sef al uneia dintre companiile lui Calin Mircea Patrusca, acuzat in perioada 1995-1998 de comiterea unei evaziuni fiscale
de peste 1,4 miliarde lei.
Un raport secret trimis lui Remes, in 1999, de generalul de politie Nicolae Berechet, incrimina direct firmele lui Patrusca si, indirect, Directia Judeteana de Finante Publice Maramures care a tolerat „activitati economice” cu alcool care adusesera un prejudiciu bugetului de stat de 30 de miliarde de lei (la nivelul anului 1997).
Cristian David
Cristian David este mai cunoscut opiniei publice pentru mariajul cu designerul Vanda Vlasov decat pentru orice realizare profesionala sau politica. Este membru al PNL din 1990, cand s-a inscris in organizatia de tineret a partidului. Intre 1997-1998, David a fost consilierul ministrului tineretului si sportului, pe vremea cand institutia era condusa de Crin Antonescu.
De altfel, este stiut ca-i e fidel vicepresedintelui liberal, dar si un apropiat al premierului Calin Popescu-Tariceanu. Din 1997 pana in 2004, David a fost director al Departamentului de Relatii Externe al PNL. In 2004 a intrat in parlament ca senator de Vaslui, ulterior fiind numit ministru delegat cu controlul implementarii programelor cu finantare internationala si a acquis-ului comunitar.
David nu este numele pe care l-a purtat de la nastere fostul ministru al controlului. Acesta se chema Cristian Troaca, insa de mai multi ani si l-a schimbat in David. In presa a aparut informatia ca acesta ar fi fiul fostului general de securitate Troaca.
Zsolt Nagy
Actualul si posibil viitorul ministru al comunicatiilor, Zsolt Nagy, este singurul membru al executivului impotriva caruia a fost declansata procedura de punere sub acuzare. Infractiunile de care s-ar face vinovat Nagy, conform cererii prin care se solicita avizul pentru inceperea urmaririi penale, sunt deosebit de grave: tradare si aderare la un grup de crima organizata. „Schumacher”, asa cum era el denumit de ceilalti invinuiti in dosarul „Privatizari tradate”, este acuzat, alaturi de fostul ministru al economiei, Codrut Seres, ca a sprijinit reteaua de spionaj coordonata de bulgarul Stamen Stantchev.
Conform cererii de arestare preventiva a membrilor retelei, trimisa de procurori instantei de judecata, Nagy s-a oferit sa-l ajute pe Stantchev sa treaca prin guvern „Ordonanta Petrom”, in formula dorita de Liviu Luca.
Cea mai brutala schimbare a intervenit la Ministerul Justitiei, unde in locul independentei Monica Macovei (propusa de PD) a fost numit liberalul Tudor Chiuariu, sustinut de „Grupul de la Iasi”.
Posibilul nou ministru al justitiei a fost aruncat pe scena politica de controversatul deputat Relu Fenechiu, seful PNL Iasi. Numele acestuia este asociat cu multe afaceri dubioase - printre care si cateva tunuri imobiliare -, derulate in Moldova si mai ales in Iasi. Printre acestea, dosarul „Spaga la hectar”, in care a fost arestat fostul prefect liberal Radu Prisacariu, omul lui Fenechiu.
> PD a reactionat dur dupa ce ministrii sai au fost dati afara din guvern. Ei l-au catalogat pe Tariceanu drept „premierul impostor al unui guvern ilegitim”.
> Presedintele Basescu a aratat ca guvernul detine doar 22a din mandate in parlament, astfel ca „nu respecta vointa electoratului”.
> Noul guvern va fi investit astazi de parlament, unde PSD va pune umarul cu cele 33 de procente ale sale.
Propus pentru fotoliul de ministru al justitiei, liberalul iesean Tudor Chiuariu este la a doua nominalizare-surpriza din cariera sa. Inainte de alegerile din 2004, numele lui era necunoscut in viata
politica. Doar initiatii partidului stiau ca tanarul avocat a reprezentat, timp
de patru ani, interesele firmei Fene Grup, a deputatului Relu Fenechiu.
Tudor Chiuariu se numara printre tinerii crescuti in pepiniera liderului PNL Iasi. Inscris in partid inca din anii facultatii, el a intrat in avocatura imediat dupa absolvire. „E impropriu spus ca a fost angajatul meu. A fost o colaborare cu el prin intermediul cabinetului lui si vreau sa spun ca sunt foarte multumit de el. Nu mi-a pierdut niciun proces. In plus
, a reprezentat si partidul la fel de bine in diverse litigii”, a comentat Fenechiu.
In 2005, Chiuariu a fost propulsat in cancelaria primului-ministru, dupa care a devenit seful Departamentului de Lupta Antifrauda. La inceputul acestui an, el si-a prezentat raportul de activitate, dupa care a fost invitat sa vorbeasca in fata Consiliului de Ministri al Uniunii Europene. Cu aceasta ocazie, oficialul roman a subliniat
importanta dezvaluirilor presei in activitatea institutiei pe care o conduce.
Partinitor
Chiuariu a uitat insa un caz care a tinut mult timp prima pagina a ziarelor iesene. In momentul numirii ca sef la DLAF, el a organizat o conferinta de presa in care a afirmat ca „la Iasi nu exista fraude cu bani europeni”.
Fostul avocat al lui Fenechiu a omis atunci sa aminteasca dosarul Magdei Tepoi, trimisa in judecata pentru deturnarea a 200.000 de euro din fonduri PHARE. Amnezia lui Chiuariu ar putea fi explicata prin faptul ca inculpata ii era colega de partid. Si mai interesant este ca, potrivit procurorilor anticoruptie, o parte din bani ar fi ajuns in conturile partidului din care face parte si Chiuariu.
Acuzat de controale politice
Presa ieseana a mai mentionat numele lui Chiuariu si in legatura cu intimidarea unui primar PD din comuna Voinesti. Neculai Mocanu, fost membru al PSD, a lasat sa se inteleaga faptul ca ar fi fost supus la presiuni dupa ce a refuzat sa se inscrie in PNL.
Astfel, el ar fi fost controlat succesiv atat de inspectori ai Directiei de Finante Iasi, condusa de un alt apropiat al deputatului liberal Relu Fenechiu, cat si de inspectori din cadrul cancelariei primului-ministru, coordonati de tanarul Tudor Chiuariu. Acesta a negat insa chiar si faptul ca l-ar cunoaste pe primarul din Voinesti.
Salt
Cristian Adomnitei, de la mall la Educatie
Nominalizarea tanarului deputat liberal Cristian Adomnitei pentru postul de ministru al educatiei este o surpriza totala, avand in vedere lipsa acestuia de experienta din domeniu. De profesie inginer constructor, actualul lider al Tineretului National Liberal a lucrat ca sef de santier la doua firme private si ca sef de „district cladiri” la CFR SA.
De altfel, unul dintre episoadele controversate din biografia sa este legat de perioada in care a fost angajat al Iulius Group. Intre 1999 si 2000, desi abia terminase facultatea, Adomnitei a coordonat constructia primului mall din Iasi al Iulius Group. Interesant este ca, intre 1997 si 1999, el facuse parte din Senatul Universitatii Tehnice, care a pus la dispozitie terenul pentru aceasta investitie.
Adomnitei a mai fost implicat si in alte scandaluri legate de Iulius Group. A fost acuzat de omul de afaceri Arpad Paszkany ca ar fi intermediat relatia dintre patronul firmei, Iulian Dascalu, si presedintele Consiliului Judetean Cluj, liberalul Marius Nicoara.
Numele lui Adomnitei a mai fost pomenit si in dosarul in care fostul prefect de Iasi, alaturi de alti doi liberali, sunt acuzati de fapte de coruptie. (Cezar Padurariu)
Teodor Melescanu
Teodor Melescanu a lucrat de la inceputul carierei sale pe „externe”, in diplomatia ceausista. Intre 1967 si 1970 a fost la studii la Geneva, „platforma” internationala a spionajului din timpul Razboiului Rece. In 1991, Melescanu a fost promovat ca secretar de stat la Ministerul de Externe, iar din 1992 si pana in 1996 a fost ministru de externe.
Melescanu a trecut prin trei partide: PDSR, PNL si ApR (Alianta pentru Romania), ultimul fiind fondat de el. Ulterior a revenit in randurile PNL. Doi fosti spioni „defectati” la americani, Liviu Turcu si Mircea Raceanu, au lasat sa se inteleaga faptul ca Melescanu este ofiter acoperit al Serviciului de Informatii Externe.
Liviu Turcu a trimis CNSAS o lista cu 11 nume mari ale politicii romanesti, sugerand ca unii sunt activi si acum: „Cei care, dintr-un motiv sau altul, au continuat colaborarea cu noile servicii (n.r. - de informatii) si deci vor apela la legea in vigoare cu privire la nedeconspirarea bazei curente de lucru (...)”.
Decebal Traian Remes
Baimareanul Decebal Traian Remes a fost ministru de finante intre anii 1998 si 2000, in guvernarea CDR. De profesie contabil, Remes a devenit membru al Partidului National Liberal in 1991. In 2004, a trecut in partidul lui Dan Voiculescu.
Doi ani mai tarziu a fost reprimit de PNL. Liberalul Remes a fost unul dintre protectorii producatorilor de alcool din Transilvania, unii dintre ei implicati in acte de evaziune fiscala cu prejudicii uriase. Noul ministru a fost contabilul-sef al uneia dintre companiile lui Calin Mircea Patrusca, acuzat in perioada 1995-1998 de comiterea unei evaziuni fiscale
de peste 1,4 miliarde lei.
Un raport secret trimis lui Remes, in 1999, de generalul de politie Nicolae Berechet, incrimina direct firmele lui Patrusca si, indirect, Directia Judeteana de Finante Publice Maramures care a tolerat „activitati economice” cu alcool care adusesera un prejudiciu bugetului de stat de 30 de miliarde de lei (la nivelul anului 1997).
Cristian David
Cristian David este mai cunoscut opiniei publice pentru mariajul cu designerul Vanda Vlasov decat pentru orice realizare profesionala sau politica. Este membru al PNL din 1990, cand s-a inscris in organizatia de tineret a partidului. Intre 1997-1998, David a fost consilierul ministrului tineretului si sportului, pe vremea cand institutia era condusa de Crin Antonescu.
De altfel, este stiut ca-i e fidel vicepresedintelui liberal, dar si un apropiat al premierului Calin Popescu-Tariceanu. Din 1997 pana in 2004, David a fost director al Departamentului de Relatii Externe al PNL. In 2004 a intrat in parlament ca senator de Vaslui, ulterior fiind numit ministru delegat cu controlul implementarii programelor cu finantare internationala si a acquis-ului comunitar.
David nu este numele pe care l-a purtat de la nastere fostul ministru al controlului. Acesta se chema Cristian Troaca, insa de mai multi ani si l-a schimbat in David. In presa a aparut informatia ca acesta ar fi fiul fostului general de securitate Troaca.
Zsolt Nagy
Actualul si posibil viitorul ministru al comunicatiilor, Zsolt Nagy, este singurul membru al executivului impotriva caruia a fost declansata procedura de punere sub acuzare. Infractiunile de care s-ar face vinovat Nagy, conform cererii prin care se solicita avizul pentru inceperea urmaririi penale, sunt deosebit de grave: tradare si aderare la un grup de crima organizata. „Schumacher”, asa cum era el denumit de ceilalti invinuiti in dosarul „Privatizari tradate”, este acuzat, alaturi de fostul ministru al economiei, Codrut Seres, ca a sprijinit reteaua de spionaj coordonata de bulgarul Stamen Stantchev.
Conform cererii de arestare preventiva a membrilor retelei, trimisa de procurori instantei de judecata, Nagy s-a oferit sa-l ajute pe Stantchev sa treaca prin guvern „Ordonanta Petrom”, in formula dorita de Liviu Luca.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
