Fondurile de investitii Romanian Investment Fund (RIF) si RC2 inregistrate in Cipru vor derula in perioada 16 septembrie - 6 octombrie o oferta publica de preluare a pachetului de 4,55% din actiunile Policolor Bucuresti (PCL) de la actionarii minoritari, urmand ca ulterior sa se inceapa procedurile de delistare a societatii de la Bursa.
Pretul oferit este de 4,28 lei/actiune, pentru circa 3,2 milioane de actiuni, valoarea intregii tranzactii urmand sa se ridice la aproximativ 3,9 mil. euro (13,9 mil. lei).
sâmbătă, 29 noiembrie 2008
Seful Cuprom a luat 9,5% din Electroarges
Horia Simu, proprietarul producatorului de cupru Cuprom Romania, a achizitionat saptamana trecuta un pachet de 9,47% din actiunile producatorului de aparate electrocasnice Electroarges Curtea de Arges (ELGS), in schimbul sumei de circa 1,8 mil. lei (circa 500.000 de euro).
"Nu consider ca este un moment bun pentru achizitii pe Bursa si ma astept ca piata sa scada in continuare. Investitia la Electroarges a fost o ocazie la limita de profitabilitate. Ma mai uit la niste oportunitati pe piata de capital, dar mai astept sa mai scada putin", spune Horia Simu, directorul general al Cuprom Romania.
"Nu consider ca este un moment bun pentru achizitii pe Bursa si ma astept ca piata sa scada in continuare. Investitia la Electroarges a fost o ocazie la limita de profitabilitate. Ma mai uit la niste oportunitati pe piata de capital, dar mai astept sa mai scada putin", spune Horia Simu, directorul general al Cuprom Romania.
Olandezii de la MEI au luat 5,5% din Prebet Aiud
Fondul de investitii MEI Roemenie En Bulgarije NV a fost raportat ieri cu o participatie de 5,47% din actiunile producatorului de materiale de constructii Prebet Aiud (PREB).
Luni, actiunile companiei au facut obiectul unor tranzactii mai importante, prin care s-au transferat circa 250.000 de titluri, la un pret mediu de 1,79 lei/actiune.
Profitul Prebet s-a dublat in primele sase luni din acest an, ajungand la 2,5 mil. lei (0,68 mil. euro), pe fondul unei cifre de afaceri in crestere cu 65%, de 15,8 mil. lei (4,3 mil. euro).
Luni, actiunile companiei au facut obiectul unor tranzactii mai importante, prin care s-au transferat circa 250.000 de titluri, la un pret mediu de 1,79 lei/actiune.
Profitul Prebet s-a dublat in primele sase luni din acest an, ajungand la 2,5 mil. lei (0,68 mil. euro), pe fondul unei cifre de afaceri in crestere cu 65%, de 15,8 mil. lei (4,3 mil. euro).
Actiunile Impact s-au prabusit cu 20% in doua zile
Actiunile dezvoltatorului imobiliar Impact Developer & Contractor (IMP) au pierdut 11% in sedinta de tranzactionare de ieri, pe fondul celui mai mare rulaj din ultimele doua luni, transferurile realizate implicand aproape 1% din actiunile companiei.
Scaderea de ieri vine dupa ce in sedinta de marti titlurile Impact au mai pierdut inca 9%. Astfel, doar in ultima luna, actiunile dezvoltatorului imobiliar si-au injumatatit valoarea pe Bursa, iar de la inceputul anului scaderea acestora este de aproape 80%. Capitalizarea Impact a ajuns astfel la 59 mil. euro, fata de 280 mil. euro la inceputul anului. Conducerea Impact sustine ca scaderea puternica a actiunilor nu are nicio legatura cu situatia financiara a acesteia, ci este determinata de panica din piata.
"Este o piata a frustrarilor si a sentimentelor, nu a analiticului. Trebuie facuta o distinctie intre situatia financiar-contabila a societatii, vizibila din raportarile periodice, si valoarea de piata. A fi listat pe o piata palida si fantomatica incepe sa devina un lucru neplacut", a declarat Dan Ioan Popp, presedintele Impact.
Dezvoltatorul imobiliar a anuntat o crestere cu 30% a profitului net pe primele sase luni, pana la 14,1 mil. lei (3,8 mil. euro), si majorarea vanzarilor de 2,4 ori, pana la 77 mil. lei (21 mil. euro).
Popp spune ca un posibil motiv al scaderilor ar fi ingrijorarea investitorilor privind cresterea costurilor la proiectul Dealul Lomb din Cluj, cel mai important proiect al companiei.
In urma cu doi ani, cand Impact se afla in faza premergatoare incheierii contractului cu Primaria din Cluj-Napoca pentru dezvoltarea acestui proiect, reprezentantii companiei estimau investitia la 280 mil. euro. Conform datelor initiale, insa, proiectul era amplasat pe 205 hectare, iar coeficientul de utilizare a terenului era de 0,3, spun reprezentantii Impact. Planul Urbanistic Zonal aprobat dupa semnarea contractului cu Primaria prevede insa cresterea suprafetei proiectului cu 30%, la 267 de hectare, si un coeficient de utilizare a terenului de 0,7, ceea ce a condus la cresterea gabaritului proiectului si, implicit, a costurilor.
In prezent, conducerea Impact estimeaza costul proiectului la 650 mil. euro datorita cresterii volumului de lucrari. "Cresterea costurilor este normala, in conditiile in care proiectul este mai mare. Exista si o crestere a costurilor fata de nivelurile prezumate initial din cauza inflatiei, insa aceasta este de sub 50 mil. euro", a explicat Popp.
El mai spune ca Impact are capacitatea sa asigure finantarea pentru acest proiect, apeland la mecanismele de finantare cunoscute. "Aportul dezvoltatorului poate fi undeva sub 10%, iar noi avem capitaluri de circa 24 mil. euro si am luat un credit de 12 mil. euro, deci sunt deja 36 mil. euro pentru acest proiect", a precizat seful Impact.
Unul dintre motivele vehiculate in piata pentru scaderea actiunilor Impact este criza cu care se confrunta banca de investitii americana Lehman Brothers, care a intrat anul trecut in actionariatul Impact, detinand circa 2,5% din actiuni. Actiunile Lehman s-au prabusit marti cu aproape 40% dupa ce au aparut mai multe zvonuri conform carora banca s-ar confrunta cu o criza de lichiditati. Ieri, Lehman Brothers a anuntat pierderi de 3,6 mld. dolari pe trimestrul al treilea si o restructurare a diviziei de investitii imobiliare.
Scaderea de ieri vine dupa ce in sedinta de marti titlurile Impact au mai pierdut inca 9%. Astfel, doar in ultima luna, actiunile dezvoltatorului imobiliar si-au injumatatit valoarea pe Bursa, iar de la inceputul anului scaderea acestora este de aproape 80%. Capitalizarea Impact a ajuns astfel la 59 mil. euro, fata de 280 mil. euro la inceputul anului. Conducerea Impact sustine ca scaderea puternica a actiunilor nu are nicio legatura cu situatia financiara a acesteia, ci este determinata de panica din piata.
"Este o piata a frustrarilor si a sentimentelor, nu a analiticului. Trebuie facuta o distinctie intre situatia financiar-contabila a societatii, vizibila din raportarile periodice, si valoarea de piata. A fi listat pe o piata palida si fantomatica incepe sa devina un lucru neplacut", a declarat Dan Ioan Popp, presedintele Impact.
Dezvoltatorul imobiliar a anuntat o crestere cu 30% a profitului net pe primele sase luni, pana la 14,1 mil. lei (3,8 mil. euro), si majorarea vanzarilor de 2,4 ori, pana la 77 mil. lei (21 mil. euro).
Popp spune ca un posibil motiv al scaderilor ar fi ingrijorarea investitorilor privind cresterea costurilor la proiectul Dealul Lomb din Cluj, cel mai important proiect al companiei.
In urma cu doi ani, cand Impact se afla in faza premergatoare incheierii contractului cu Primaria din Cluj-Napoca pentru dezvoltarea acestui proiect, reprezentantii companiei estimau investitia la 280 mil. euro. Conform datelor initiale, insa, proiectul era amplasat pe 205 hectare, iar coeficientul de utilizare a terenului era de 0,3, spun reprezentantii Impact. Planul Urbanistic Zonal aprobat dupa semnarea contractului cu Primaria prevede insa cresterea suprafetei proiectului cu 30%, la 267 de hectare, si un coeficient de utilizare a terenului de 0,7, ceea ce a condus la cresterea gabaritului proiectului si, implicit, a costurilor.
In prezent, conducerea Impact estimeaza costul proiectului la 650 mil. euro datorita cresterii volumului de lucrari. "Cresterea costurilor este normala, in conditiile in care proiectul este mai mare. Exista si o crestere a costurilor fata de nivelurile prezumate initial din cauza inflatiei, insa aceasta este de sub 50 mil. euro", a explicat Popp.
El mai spune ca Impact are capacitatea sa asigure finantarea pentru acest proiect, apeland la mecanismele de finantare cunoscute. "Aportul dezvoltatorului poate fi undeva sub 10%, iar noi avem capitaluri de circa 24 mil. euro si am luat un credit de 12 mil. euro, deci sunt deja 36 mil. euro pentru acest proiect", a precizat seful Impact.
Unul dintre motivele vehiculate in piata pentru scaderea actiunilor Impact este criza cu care se confrunta banca de investitii americana Lehman Brothers, care a intrat anul trecut in actionariatul Impact, detinand circa 2,5% din actiuni. Actiunile Lehman s-au prabusit marti cu aproape 40% dupa ce au aparut mai multe zvonuri conform carora banca s-ar confrunta cu o criza de lichiditati. Ieri, Lehman Brothers a anuntat pierderi de 3,6 mld. dolari pe trimestrul al treilea si o restructurare a diviziei de investitii imobiliare.
Teraplast majoreaza investitiile cu 3,7 mil. euro
Grupul Teraplast, care cuprinde firmele Teraplast, Plastsistem si Politub, va majora investitiile alocate anul acesta extinderii capacitatilor de productie cu 3,7 mil. euro, pana la 24,8 mil. euro, potrivit proiectului de rectificare a investitiilor propus spre aprobare AGA care va avea loc pe 16 septembrie.
Investitiile programate pentru anul acesta fac parte dintr-un program mai amplu, care se intinde pana in 2013 si care implica investitii totale de 66 de milioane de euro in relocarea si majorarea capacitatilor de productie. Grupul are in vedere si extinderea regionala, in perioada 2010-2013, prin achizitii sau investitii directe in Serbia, Bulgaria, Ucraina si Ungaria.
Investitiile programate pentru anul acesta fac parte dintr-un program mai amplu, care se intinde pana in 2013 si care implica investitii totale de 66 de milioane de euro in relocarea si majorarea capacitatilor de productie. Grupul are in vedere si extinderea regionala, in perioada 2010-2013, prin achizitii sau investitii directe in Serbia, Bulgaria, Ucraina si Ungaria.
ZF.ro Burse - Fonduri mutuale Capitalul romanesc, cel mai lovit pe Bursa de criza internationala Capitalul romanesc, cel mai lovit pe Bursa de cr
Cele mai importante 25 de companii cu capital majoritar privat romanesc de pe Bursa au pierdut in acest an circa 2,5 miliarde de euro din capitalizare, reprezentand circa 57% din valoarea de piata pe care o aveau la sfarsitul anului trecut.
In comparatie, capitalizarea bursiera a scazut cu 35%, sau circa 11 miliarde de euro.
Topul celor mai mari scaderi de pe Bursa este dominat de companii controlate de investitori locali, precum societatea de intermediere financiara Broker Cluj (BRK), care a pierdut 85%, dezvoltatorul imobiliar Impact Bucuresti (IMP), cu o scadere de 80%, si producatorul de componente pentru industria aeronautica Turbomacanica Bucuresti (TBM), care a scazut cu 75%.
In comparatie, capitalizarea bursiera a scazut cu 35%, sau circa 11 miliarde de euro.
Topul celor mai mari scaderi de pe Bursa este dominat de companii controlate de investitori locali, precum societatea de intermediere financiara Broker Cluj (BRK), care a pierdut 85%, dezvoltatorul imobiliar Impact Bucuresti (IMP), cu o scadere de 80%, si producatorul de componente pentru industria aeronautica Turbomacanica Bucuresti (TBM), care a scazut cu 75%.
Indicele BET se indreapta catre minimele ultimilor trei ani
Bursa a inregistrat ieri o scadere de 2,4%, incheind a treia sedinta consecutiva pe pierdere, astfel ca indicele compozit al pietei, indicele BET-C, a atins nivelul minim al ultimelor 34 de luni, pe una dintre cele mai reduse lichiditati din acest an.
Scaderea a fost determinata in special de primele zece actiuni in functie de lichiditate, care au incheiat ziua in scadere medie cu 3,2%. Nivelul indicelui BET a reprezentat minimul ultimelor 37 de luni, o valoare mai mica fiind atinsa in sedinta din 11 iulie 2005.
Scaderea BET s-a inregistrat pe fondul pierderilor consemnate de actiunile Bancii Transilvania (TLV) si Petrom (SNP), care au scazut cu 5%, respectiv 4,4%. Ultimele transferuri cu titlurile bancii au fost realizate la 0,261 lei/actiune, iar actiunile Petrom au incheiat la 0,39 lei/actiune. Titlurile BRD-Groupe Societe Generale(BRD) au scazut cu 1,2%, la 16 lei/actiune.
Actiunile SIF Transilvania (SIF3) au avut cea mai severa scadere de la categoria societatilor de investitii financiare, de 4,1%, la 0,805 lei. Trazactiile cu titlurile societatii au cumulat aproape 0,9 mil. lei. Cotatiile actiunilor SIF Muntenia (SIF4) si SIF Oltenia (SIF5) au scazut cu 3,8%, respectiv 3,8%. Ultimele operatiuni cu titlurile SIF Muntenia au fost realizate la 1,01 lei, in timp ce pretul actiunii SIF Oltenia a scazut la 1,76 lei. Evolutia descendenta a titlurilor SIF Muntenia a venit pe primul rulaj dintre SIF-uri, de 1 mil. lei, iar tranzactiile cu actiuni SIF Oltenia au insumat 0,7 mil. lei. Scaderile inregistrate de societatile financiare au tras in jos indicele BET-FI, acesta consemnand un declin fata de nivelul de referinta de miercuri de 3,7%, pana la nivelul de 32.100 de puncte.
Titlurile Rompetrol Rafinare (RRC) si Transgaz Medias (TGN), au inregistrat scaderi de 2,8%, respectiv de 2,1%. Rompetrol Rafinare a scazut la 0,045 lei/actiune, iar actiunile Transgaz s-au tranzactionat la pretul de 180,1 lei/ actiune. Evolutiile negative ale companiilor energetice au redus cotatia indicelui BET-NG cu 2,7% fata de referinta.
Dupa ce in prima ora a sedintei, titlurile Impact au scazut cu 7,9%, investitorii au readus cotatiile spre nivelul de referinta, si in cadrul unor tranzactii realizate in jurul orei 15:30, pretul a urcat chiar cu 2,9%. La inchiderea zilei, actiunile au fost cotate la 0,102 lei, pret cu 2,9% mai mic fata de miercuri, iar operatiunile au cumulat de 1,36 mil. lei, prima lichiditate din piata.
Scaderea a fost determinata in special de primele zece actiuni in functie de lichiditate, care au incheiat ziua in scadere medie cu 3,2%. Nivelul indicelui BET a reprezentat minimul ultimelor 37 de luni, o valoare mai mica fiind atinsa in sedinta din 11 iulie 2005.
Scaderea BET s-a inregistrat pe fondul pierderilor consemnate de actiunile Bancii Transilvania (TLV) si Petrom (SNP), care au scazut cu 5%, respectiv 4,4%. Ultimele transferuri cu titlurile bancii au fost realizate la 0,261 lei/actiune, iar actiunile Petrom au incheiat la 0,39 lei/actiune. Titlurile BRD-Groupe Societe Generale(BRD) au scazut cu 1,2%, la 16 lei/actiune.
Actiunile SIF Transilvania (SIF3) au avut cea mai severa scadere de la categoria societatilor de investitii financiare, de 4,1%, la 0,805 lei. Trazactiile cu titlurile societatii au cumulat aproape 0,9 mil. lei. Cotatiile actiunilor SIF Muntenia (SIF4) si SIF Oltenia (SIF5) au scazut cu 3,8%, respectiv 3,8%. Ultimele operatiuni cu titlurile SIF Muntenia au fost realizate la 1,01 lei, in timp ce pretul actiunii SIF Oltenia a scazut la 1,76 lei. Evolutia descendenta a titlurilor SIF Muntenia a venit pe primul rulaj dintre SIF-uri, de 1 mil. lei, iar tranzactiile cu actiuni SIF Oltenia au insumat 0,7 mil. lei. Scaderile inregistrate de societatile financiare au tras in jos indicele BET-FI, acesta consemnand un declin fata de nivelul de referinta de miercuri de 3,7%, pana la nivelul de 32.100 de puncte.
Titlurile Rompetrol Rafinare (RRC) si Transgaz Medias (TGN), au inregistrat scaderi de 2,8%, respectiv de 2,1%. Rompetrol Rafinare a scazut la 0,045 lei/actiune, iar actiunile Transgaz s-au tranzactionat la pretul de 180,1 lei/ actiune. Evolutiile negative ale companiilor energetice au redus cotatia indicelui BET-NG cu 2,7% fata de referinta.
Dupa ce in prima ora a sedintei, titlurile Impact au scazut cu 7,9%, investitorii au readus cotatiile spre nivelul de referinta, si in cadrul unor tranzactii realizate in jurul orei 15:30, pretul a urcat chiar cu 2,9%. La inchiderea zilei, actiunile au fost cotate la 0,102 lei, pret cu 2,9% mai mic fata de miercuri, iar operatiunile au cumulat de 1,36 mil. lei, prima lichiditate din piata.
Interesul de la Bucuresti s-a mutat in ultimele luni la Sibiu
Volatilitatea ridicata de la Bursa a dus in ultima perioada la o orientare a investitorilor de pe piata de la Bucuresti pe cea de la Sibiu, acolo unde posibilitatile de castig, dar si riscurile, sunt mult mai ridicate.
Daca lichiditatea de la Bursa a fost in ultimele saptamani destul de redusa, nu acelasi lucru se poate spune si de Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu. Astfel, daca de exemplu de la inceputul saptamanii pe BVB lichiditatea s-a situat intre 11 milioane de lei si 22 de milioane de lei, la Sibiu aceasta a fost cuprinsa intre 30 de milioane de lei si 40 de milioane de lei.
"Aceasta situatie in care lichiditatea de la Sibiu este peste cea de la Bursa o intalnim de un an de zile si este normal sa fie asa. In plus, acelasi lucru se intampla si pe pietele internationale, unde lichiditatea de pe piata futures este superioara celei de pe piata spot. Investitorii romani, in special cei mai mici, prefera sa lucreze pe futures datorita efectului de levier, a posibilitatii de a vinde actiuni imprumutate. La Sibiu multi dintre investitori sunt de fapt speculatori, in special datorita faptului ca aici este mult mai simplu de speculat decat pe Bursa", spune Adrian Ceuca, directorul general adjunct al Broker Cluj.
Contractele futures sunt contracte standardizate in care este specificat numarul de actiuni ce urmeaza sa fie livrat, pretul acestora si scadenta.
Pentru a putea tranzactiona la Sibiu, un investitor este obligat sa depuna o marja initiala, valoarea acesteia fiind un procent specificat din valoarea totala a contractului.
"Pe Sibex se poate profita mult mai usor decat la Bursa, deoarece poti imprumuta actiunile daca nu le detii. Acest procedeu, denumit short selling, a fost aprobat si pentru BVB, insa nu a fost introdus deocamdata", spune Ceuca.
Volatilitatea ridicata de pe Bursa a adus luni castiguri importante la Sibiu pentru cei care au luat pozitii long, adica de cumparare.
De exemplu, pentru un contract futures cu activul suport SIF Oltenia (SIF5), un investitor trebuie sa depuna o suma reprezentata de marja in valoare de 250 de lei. Contractul contine un numar de 1.000 de actiuni SIF5. In aceste conditii, un contract futures pe SIF5 cu scadenta in septembrie, cu o valoare de 1.713,8 lei la deschidere, a inchis sedinta la un nivel de 1.860 de lei, aducand un profit de circa 146 de lei. In aceleasi conditii, cu marja pe care o depunea pe Sibiu, daca cumpara actiuni SIF Oltenia la Bursa de aceiasi bani, ar fi obtinut un profit de 15,5 lei.
Daca un investitor ar fi luat o pozitie de cumparare la inceputul lunii, la un pret de 1,611 lei pentru un titlu SIF Oltenia, si ar fi inchis pozitia miercuri, la un nivel de 1,82 lei pe actiuni, atunci contractul respectiv ar fi adus un profit de 209 lei.
In acest caz, investitorul a cumparat contractul la 1.611 lei si l-a vandut la un nivel de 1.820 de lei. La Bursa, aceiasi investitie ar fi adus un castig de 37,7 lei.
Desi majoritatea tranzactiilor de la Sibiu sunt realizate de speculatori, pot exista de asemenea si investitori care doresc sa-si protejeze pachetele de actiuni detinute la Bursa.
"La ora actuala este greu sa te protejezi. Nu vad logica unui hedging la aceste cotatii, deoarece riscul ca piata sa scada in continuare este mai mic decat riscul ca aceasta sa creasca. In plus, nici arbitraj nu se poate face atat timp cat cotatiile futures sunt sub cele spot", spune Ceuca.
Daca lichiditatea de la Bursa a fost in ultimele saptamani destul de redusa, nu acelasi lucru se poate spune si de Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu. Astfel, daca de exemplu de la inceputul saptamanii pe BVB lichiditatea s-a situat intre 11 milioane de lei si 22 de milioane de lei, la Sibiu aceasta a fost cuprinsa intre 30 de milioane de lei si 40 de milioane de lei.
"Aceasta situatie in care lichiditatea de la Sibiu este peste cea de la Bursa o intalnim de un an de zile si este normal sa fie asa. In plus, acelasi lucru se intampla si pe pietele internationale, unde lichiditatea de pe piata futures este superioara celei de pe piata spot. Investitorii romani, in special cei mai mici, prefera sa lucreze pe futures datorita efectului de levier, a posibilitatii de a vinde actiuni imprumutate. La Sibiu multi dintre investitori sunt de fapt speculatori, in special datorita faptului ca aici este mult mai simplu de speculat decat pe Bursa", spune Adrian Ceuca, directorul general adjunct al Broker Cluj.
Contractele futures sunt contracte standardizate in care este specificat numarul de actiuni ce urmeaza sa fie livrat, pretul acestora si scadenta.
Pentru a putea tranzactiona la Sibiu, un investitor este obligat sa depuna o marja initiala, valoarea acesteia fiind un procent specificat din valoarea totala a contractului.
"Pe Sibex se poate profita mult mai usor decat la Bursa, deoarece poti imprumuta actiunile daca nu le detii. Acest procedeu, denumit short selling, a fost aprobat si pentru BVB, insa nu a fost introdus deocamdata", spune Ceuca.
Volatilitatea ridicata de pe Bursa a adus luni castiguri importante la Sibiu pentru cei care au luat pozitii long, adica de cumparare.
De exemplu, pentru un contract futures cu activul suport SIF Oltenia (SIF5), un investitor trebuie sa depuna o suma reprezentata de marja in valoare de 250 de lei. Contractul contine un numar de 1.000 de actiuni SIF5. In aceste conditii, un contract futures pe SIF5 cu scadenta in septembrie, cu o valoare de 1.713,8 lei la deschidere, a inchis sedinta la un nivel de 1.860 de lei, aducand un profit de circa 146 de lei. In aceleasi conditii, cu marja pe care o depunea pe Sibiu, daca cumpara actiuni SIF Oltenia la Bursa de aceiasi bani, ar fi obtinut un profit de 15,5 lei.
Daca un investitor ar fi luat o pozitie de cumparare la inceputul lunii, la un pret de 1,611 lei pentru un titlu SIF Oltenia, si ar fi inchis pozitia miercuri, la un nivel de 1,82 lei pe actiuni, atunci contractul respectiv ar fi adus un profit de 209 lei.
In acest caz, investitorul a cumparat contractul la 1.611 lei si l-a vandut la un nivel de 1.820 de lei. La Bursa, aceiasi investitie ar fi adus un castig de 37,7 lei.
Desi majoritatea tranzactiilor de la Sibiu sunt realizate de speculatori, pot exista de asemenea si investitori care doresc sa-si protejeze pachetele de actiuni detinute la Bursa.
"La ora actuala este greu sa te protejezi. Nu vad logica unui hedging la aceste cotatii, deoarece riscul ca piata sa scada in continuare este mai mic decat riscul ca aceasta sa creasca. In plus, nici arbitraj nu se poate face atat timp cat cotatiile futures sunt sub cele spot", spune Ceuca.
Fondurile de obligatiuni au crescut in opt luni cat in patru ani
Fondurile de obligatiuni au raportat o triplare a activelor pana la 203 milioane de lei in primele opt luni ale anului, sustinute de intrarile nete record in valoare de 124,3 milioane de lei, potrivit raportului lunar emis de Asociatia Administratorilor de Fonduri (AAF).
Avansul inregistrat anul acesta de fondurile de obligatiuni este fara precedent, fiind alimentat pe de o parte de corectiile bursiere care au indreptat atentia investitorilor spre piata de instrumente cu venit fix, dar si de lansarile a doua produse - fondurile Zepter Obligatiuni si BT Obligatiuni.
Avansul inregistrat anul acesta de fondurile de obligatiuni este fara precedent, fiind alimentat pe de o parte de corectiile bursiere care au indreptat atentia investitorilor spre piata de instrumente cu venit fix, dar si de lansarile a doua produse - fondurile Zepter Obligatiuni si BT Obligatiuni.
SIRA mizeaza cu patru fonduri pe revenirea pietei
Societatea de administrare SIRA a primit recent avizul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) pentru restructurarea fondului diversificat FCEx intr-un fond de actiuni, intentionand sa se extinda si pe piata fondurilor inchise de investitii.
Fondul diversificat va fi restructurat intr-un fond de actiuni, care se va numi Omnitrust. Plasamentele fondului vor fi orientate spre blue-chip-uri, fiind urmarite trenduri intermediare de piata de la cateva saptamani pana la cateva luni.
Fondul diversificat va fi restructurat intr-un fond de actiuni, care se va numi Omnitrust. Plasamentele fondului vor fi orientate spre blue-chip-uri, fiind urmarite trenduri intermediare de piata de la cateva saptamani pana la cateva luni.
duminică, 23 noiembrie 2008
Petrom a tinut capul de afis la inceput de an
Era de asteptat ca mediul de afaceri din Romania sa fie dominat anul acesta - cel putin la nivelul prezentei in mass-media - de privatizarea Petrom, cea mai mare companie autohtona. Dar probabil ca putini s-au asteptat ca in doar o luna directorul sa fie schimbat, sa apara un
proiect prin care compania sa renunte la o parte din active si sa fie implicata intr-un mare scandal de utilizare a unor cecuri false. Retrospectiv, pare ca nimic nu este intamplator. Dar apele sunt inca tulburi, asa ca este greu de spus care sunt semnificatiile acestor evenimente.
5 februarie - La inceputul lunii, a cazut vestea, neasteptata, a demisiei lui Ion Popa. Oficial, Ion Popa si-a dat demisia din motive de sanatate. Noul sau post este de cel de de consilier pe probleme petroliere al primului ministru Adrian Nastase. In locul sau a fost numit Gheorghe Constantinescu, pana la acea data director al sucursalei Petrobrazi Ploiesti.
Pe bursa, demisia lui Popa a provocat o scadere cu 5% a actiunilor SNP in ziua anuntului.
9 februarie - Consiliul de Administratie al SNP Petrom aproba propunerea facuta de grupul Tender de a prelua creante ale companiei petroliere de 1.500 mld.lei (circa 50 mil.$) asupra rafinariei RAFO Onesti, detinuta de omul de afaceri Corneliu Iacubov.
Potrivit oficialilor grupului, Tender urmeaza sa achite catre Petrom valoarea creantei la termenele stabilite, existand posibilitatea ca obligatia sa fie stinsa prin servicii prestate pentru Petrom de firme din grupul Tender, Prospectiuni SA, Fitpol SA si Atlas GIP SA.
12 februarie - apare ideea "colosului" petrochimic.
Ministrul industriilor si resurselor, Dan Ioan Popescu, anunta ca se intentioneaza crearea unui grup petrochimic, care sa reuneasca diviziile petrochimice ale Arpechim Pitesti (una din rafinariile Petrom) si Petromidia Navodari (apartinand grupului privat Rompetrol) cu Oltchim Ramnicu - Valcea.
Noul colos petrochimic ar putea avea o cifra de afaceri de peste 700 de mil.$ si necesita investitii de sute de milioane de dolari. Problema este ca in proiect sunt cuprinse divizii ale unei societati aflate in curs de privatizare (Arpechim, sucursala a Petrom), ale unei companii deja privatizate (Petromidia, detinuta de grupul petrolier privat Rompetrol) si a unei societati de stat cu datori de circa 300 mil.$, Oltchim Ramnicu Valcea.
20 februarie - Cazul "Medintu" apare la Petrom Arad
Apar dezvaluiri in presa despre afacerea cecurilor emise fara acoperire de sucursala din Arad a Petrom si folosite pentru obtinerea unor credite de 250 mld.lei (7,5 mil.$), contractate de catre firma lui Gheorghe Medintu. Acesta, in prezent arestat, trebuia sa livreze motorina catre Petrom in contul cecurilor, lucru care nu s-a intamplat. Sase banci au initiat demersuri pentru a-si recupera banii. De la inceputul scandalului, pe bursa s-au topit 150 mil.$, in conditiile in care Petrom anunta ca se face o ancheta la Arad si ca va gasi o solutie impreuna cu bancile implicate.
3-5 martie - Lupta pentru privatizarea Petrom se incinge. In lupta pentru Petrom par sa contureze si primele grupuri de interese din Romania . In jurul companiei petroliere se invart interesele mai multor oameni de afaceri romani precum Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol, Dan Voiculescu (care detine grupul industrial Grivco), Ovidiu Tender (patronul grupului Tender), Corneliu Iacubov (care detine Rafo Onesti) sau grupuri petroliere precum OMV (Austria), Lukoil (Rusia) sau chiar puternice grupuri americane.
In acest moment, privatizarea Petrom este in faza elaborarii de catre consultant a unei analize diagnostic a societatii, evaluarii acesteia si propunerii unie strategii de privatizare. Consultantul desemnat pentru privatizare este consortiul format din bancile de investitii Credit Suisse First Boston si ING Barings. Termenul pentru trecerea in proprietate privata a societatii este fixat pentru 31 decembrie 2003.
proiect prin care compania sa renunte la o parte din active si sa fie implicata intr-un mare scandal de utilizare a unor cecuri false. Retrospectiv, pare ca nimic nu este intamplator. Dar apele sunt inca tulburi, asa ca este greu de spus care sunt semnificatiile acestor evenimente.
5 februarie - La inceputul lunii, a cazut vestea, neasteptata, a demisiei lui Ion Popa. Oficial, Ion Popa si-a dat demisia din motive de sanatate. Noul sau post este de cel de de consilier pe probleme petroliere al primului ministru Adrian Nastase. In locul sau a fost numit Gheorghe Constantinescu, pana la acea data director al sucursalei Petrobrazi Ploiesti.
Pe bursa, demisia lui Popa a provocat o scadere cu 5% a actiunilor SNP in ziua anuntului.
9 februarie - Consiliul de Administratie al SNP Petrom aproba propunerea facuta de grupul Tender de a prelua creante ale companiei petroliere de 1.500 mld.lei (circa 50 mil.$) asupra rafinariei RAFO Onesti, detinuta de omul de afaceri Corneliu Iacubov.
Potrivit oficialilor grupului, Tender urmeaza sa achite catre Petrom valoarea creantei la termenele stabilite, existand posibilitatea ca obligatia sa fie stinsa prin servicii prestate pentru Petrom de firme din grupul Tender, Prospectiuni SA, Fitpol SA si Atlas GIP SA.
12 februarie - apare ideea "colosului" petrochimic.
Ministrul industriilor si resurselor, Dan Ioan Popescu, anunta ca se intentioneaza crearea unui grup petrochimic, care sa reuneasca diviziile petrochimice ale Arpechim Pitesti (una din rafinariile Petrom) si Petromidia Navodari (apartinand grupului privat Rompetrol) cu Oltchim Ramnicu - Valcea.
Noul colos petrochimic ar putea avea o cifra de afaceri de peste 700 de mil.$ si necesita investitii de sute de milioane de dolari. Problema este ca in proiect sunt cuprinse divizii ale unei societati aflate in curs de privatizare (Arpechim, sucursala a Petrom), ale unei companii deja privatizate (Petromidia, detinuta de grupul petrolier privat Rompetrol) si a unei societati de stat cu datori de circa 300 mil.$, Oltchim Ramnicu Valcea.
20 februarie - Cazul "Medintu" apare la Petrom Arad
Apar dezvaluiri in presa despre afacerea cecurilor emise fara acoperire de sucursala din Arad a Petrom si folosite pentru obtinerea unor credite de 250 mld.lei (7,5 mil.$), contractate de catre firma lui Gheorghe Medintu. Acesta, in prezent arestat, trebuia sa livreze motorina catre Petrom in contul cecurilor, lucru care nu s-a intamplat. Sase banci au initiat demersuri pentru a-si recupera banii. De la inceputul scandalului, pe bursa s-au topit 150 mil.$, in conditiile in care Petrom anunta ca se face o ancheta la Arad si ca va gasi o solutie impreuna cu bancile implicate.
3-5 martie - Lupta pentru privatizarea Petrom se incinge. In lupta pentru Petrom par sa contureze si primele grupuri de interese din Romania . In jurul companiei petroliere se invart interesele mai multor oameni de afaceri romani precum Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol, Dan Voiculescu (care detine grupul industrial Grivco), Ovidiu Tender (patronul grupului Tender), Corneliu Iacubov (care detine Rafo Onesti) sau grupuri petroliere precum OMV (Austria), Lukoil (Rusia) sau chiar puternice grupuri americane.
In acest moment, privatizarea Petrom este in faza elaborarii de catre consultant a unei analize diagnostic a societatii, evaluarii acesteia si propunerii unie strategii de privatizare. Consultantul desemnat pentru privatizare este consortiul format din bancile de investitii Credit Suisse First Boston si ING Barings. Termenul pentru trecerea in proprietate privata a societatii este fixat pentru 31 decembrie 2003.
Investitiile in sectorul IT cresc. Deocamdata!
Chapeau: Anul 2002 nu a fost tocmai unul favorabil pentru sectorul tehnologiei informatiei, majoritatea companiilor fiind obligate sa isi reduca in a doua jumatate a anului bugetele alocate departamentelor IT si sa amane unele proiecte din cauza recesiunii globale. Anul acesta insa,
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
