Programul "Rabla" a înghiţit un sfert din taxele de mediu

in cele 180 milioane de lei, adunate anul trecut de Administraţia Fondului de Mediu, mai mult de 45 de milioane au fost destinate înnoirii parcului auto

Aproximativ 200.000 de societăţi comerciale şi persoane fizice au plătit în total în 2006 peste 180 milioane de lei taxe de mediu. Banii au fost investiţi de Administraţia Fondului de Mediu, (AFM) în scoaterea din uz a autoturismelor vechi, în combaterea efectelor inundaţiilor din 2005 şi în epurarea apelor uzate orăşeneşti.

Programul de stimulare a înnoirii parcului naţional auto, prin care au fost scoase din uz 15.110 autoturisme vechi, a înghiţit peste 45 milioane de lei din taxele de mediu. Reprezentanţii Administraţiei Fondului de Mediu spun că la finalizarea programului a rămas neutilizată suma de 4,17 milioane de lei, aferentă unui număr de 1.390 autoturisme. Sume mari s-au plătit şi pentru combaterea şi prevenirea inundaţiilor, dar şi pentru înlăturarea consecinţelor acestora, susţine preşedintele AFM, Mihai Totti. „Unul dintre cele mai reuşite programe a fost acela al reabilitării staţiunii Costineşti. Preţul lucrărilor a fost de peste 14,2 milioane de lei", a reamintit Totti.

Şase milioane de lei s-au dus numai pe pliante şi spoturi tv

Lucrările pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor din 2005, executate în 11 judeţe, au costat 28 milioane de lei şi au fost plătite din fondul AFM. Cu aceşti bani s-au făcut aproape 40 de îndiguiri, amenajări şi regularizări de cursuri de ape. În curs de finanţare, la finele anului trecut, mai erau şi alte lucrări de înlăturare a efectelor inundaţiilor, în valoare de peste 5,6 milioane de lei. Nu doar inundaţiile din 2005 au costat scump. Pentru patru proiecte privind reciclarea rumeguşului au fost alocate 6,35 milioane de lei. Epurarea apelor uzate orăşeneşti a fost finaţată cu aproape 24 milioane de lei. Alte şase milioane de lei au mers la patru programe de conştientizare a publicului asupra problemelor de mediu – pliante, spoturi radio şi tv, conferinţe etc.

Pe cine taxează Administraţia Fondului de Mediu?

Vânzătorii de fier vechi şi deşeuri neferoase plătesc trei la sută din veniturile realizate, în timp
ce cumpărătorii de masă lemnoasă pe picior scot în plus
din buzunar unu la sută din valoarea tranzacţiei, la efectuarea ei.

Şi cei care produc sau importă anvelope plătesc o taxă de mediu, care se regăseşte în preţul plătit de cumpărători. La fiecare schimbare a cauciucurilor, un şofer plăteşte un leu pe bucată, pentru a menţine mediul mai curat.

Tot un leu plătesc – la fiecare kilogram - importatorii şi vânzătorii de ambalaje.

Producătorii şi comercianţii substanţelor clasificate ca periculoase pentru mediu adaugă şi ei doi la sută din valoarea acestora, în contul AFM. Operatorii economici sunt taxaţi în funcţie de tipul emisiilor de poluanţi în atmosferă. Astfel, cei care emit doar pulberi în aer plătesc 0,02 lei /kg, în timp ce întreprinderile care generează emisii de metale grele şi poluanţi organici ajung să cotizeze la AFM şi cu 20 de lei la fiecare kilogram. La taxele deja enumerate se mai adaugă banii veniţi din majorările aplicate debitorilor care nu au plătit la timp, dobânzi sau penalităţi de întârziere.AFM este cel care administrează veniturile menţionate.

Cetăţenii, mai poluatori decât industria

Peste 65 la sută din cele 638 de instalaţii cu grad înalt de poluare din România au fost retehnologizate şi au primit autorizaţie de funcţionare de la Garda Naţională de Mediu (GNM), potrivit comisarului-şef, Silvian Ionescu.

„Noxele emanate de ele nu depăşesc acum limitele admise de UE.

Dintre cele 638, 195 de instalaţii au termen de conformare până în 2012 şi chiar până în 2018", precizează înaltul oficial al GNM.

Silvian Ionescu apreciază că deterioarea mediului se datorează mai mult populaţiei decât industriei.

„Lipsa de civilizaţie, de la biletul de RATB aruncat pe stradă şi până la spălatul maşinii în râuri, arderea câmpurilor şi alte asemenea apucături tipic româneşti fac mai mult rău naturii decât emisiile din ce în ce mai puţin poluante ale industriei. De precizat că, în ce priveşte combaterea poluării industriale, stăm mai bine decât Italia sau Polonia", apreciază şeful Gărzii Naţionale de Mediu.

Lipsa de civilizaţie, de la biletul de RATB aruncat pe stradă şi până la spălatul maşinii în râuri, arderea câmpurilor şi alte asemenea apucături tipic româneşti fac mai mult rău naturii decât emisiile din ce în ce mai puţin poluante ale industriei
Silvian Ionescu,
şeful Gărzii Naţionale de Mediu