O sa ne faca Europa reforma?

Guvernul PSD este in cautarea unei noi strategii economice. Premierul Nastase considera ca cea mai buna solutie pentru problemele economiei romanesti nu este repunerea pe picioare a vechilor capacitati de productie, ci crearea altora noi. Este vorba indeosebi de "inventarea unor industrii de succes", cum se exprima seful Executivului, care sa ne permita sa iesim din statutul incert al tranzitiei la economia de piata. Intr-adevar, economia romaneasca este dominata de industriile secolului al XIX-lea (minerit, metalurgie, petrochimie), care sunt in declin in toata lumea, chiar dupa restructurarea lor. In tarile dezvoltate prinde tot mai mult contur "noua economie" a secolului XXI, bazata pe tehnologiile de varf din informatica si telecomunicatii. Cum s-ar putea crea si in Romania industrii de succes in conditiile in care pe piata interna nu exista nici bani, nici tehnologiile necesare, iar investitorii straini, care ar putea sa le aduca, ne ocolesc? De la inceputul tranzitiei, in Romania se vehiculeaza doua conceptii. Prima sustine restructurarea economiei inainte de aderarea tarii la Uniunea Europeana. A doua da prioritate integrarii europene. In sprijinul ambelor idei sunt aduse argumente care nu pot fi ignorate. Partizanii teoriei "mai intai restructurare", printre care se afla si presedintele Iliescu, sunt de parere ca, daca nu intram pregatiti in competitia europeana, vom fi zdrobiti. Nici sustinatorii celei de-a doua conceptii nu contesta un asemenea risc, dar ridica urmatoarea intrebare: cine va fi zdrobit? Doua treimi din industria romaneasca apartin inca sectorului de stat ineficient. El, cu siguranta, va disparea in confruntarea cu intreprinderile performante din Uniunea Europeana. Multi salariati isi vor pierde locurile de munca. Sporirea somajului va inrautati conditiile de viata. Locul produselor romanesti traditionale va fi luat treptat de marfurile straine, de mai buna calitate, dar mai scumpe. De unde vor avea insa bani romanii sa le cumpere, daca veniturile lor vor scadea? Fireste, nimeni nu se duce pe o piata sa-si desfaca produsele, daca nu se ingrijeste si de absorbtia lor. Capitalul strain, care pana acum s-a abtinut sa faca plasamente in vechile intreprinderi romanesti, va incepe, dupa integrarea in Uniunea Europeana, sa investeasca, dar "de la iarba verde" si in sectoare de viitor. Regulile jocului din economia romaneasca se vor schimba. Angajatii noilor intreprinderi vor trebui sa fie mai bine pregatiti si sa munceasca mai mult, dar nu in zadar, cum se intampla acum. Salariul va fi mai bun si mai apropiat de cel din Occident, la care tanjesc atat de mult romanii. Daca la inceput situatia sociala va fi grea, treptat se va imbunatati si romanii se vor simti cu adevarat europeni. Nu este vorba de un scenariu fantezist. Irlanda si alte tari astazi membre ale Uniunii Europene au fost intr-o situatie economica mai dificila decat cea a Romaniei in momentul aderarii la clubul "celor 15". Investitiile si ajutoarele comunitare masive, dar si intelepciunea popoarelor respective, le-au adus insa, intr-un interval relativ scurt, intr-o situatie de invidiat. Conceptia "reindustrializarii" - sustinuta de premierul Nastase, care o vreme s-a temut ca Romania va fi transformata intr-o piata de desfacere pentru produsele straine - este expresia unei incercari disperate de a opri saracirea populatiei. Timp de doi ani, guvernul PSD a tot dat cate ceva la cei nevoiasi. Dar, cand s-a tras linie si s-a socotit, rezultatul a fost de-a dreptul socant. Romanii, in loc sa o duca mai bine, traiesc si mai prost. Motivul este simplu. Daca in economie nu se fac bani mai multi, oamenii nu pot sa aiba o viata mai buna. In bugetul de stat intra tot mai putini bani, pentru ca marile intreprinderi de stat, care ar trebui sa fie principalii contribuabili, sunt in stare de faliment si nu dau nimic. Guvernul si-a propus in Programul Economic de Preaderare de anul trecut sa creasca veniturile bugetare pana in 2005 de la 31 la 34% din PIB. In programul revazut pentru 2002 nu se mai vorbeste nimic de 34%, ci de doar 30,4%. In conditiile scaderii continue a veniturilor colectate in raport cu ceea ce isi propune guvernul, banii pe care ii primesc unii in plus sunt luati de la altii. Proiectul de buget pentru 2003, care se discuta in Parlament, prevede o serie de facilitati. Dar cine are curiozitatea sa calculeze cat se castiga din reducerea CAS si cat se pierde din cresterile de impozite si accize isi da lesne seama ca ceea ce guvernul da cu o mana ia cu doua. De aceea, toate masurile sociale de pana acum, ce lasau impresia ca vor duce la reducerea saraciei, au avut efecte exact contrare. Or, o asemenea "strategie" ar fi inaplicabila intr-o Romanie membra a UE.