Viziunile europeana si autohtona despre Romania se bat cap in cap

Parlamentarii europeni si romani, membri ai Comitetului mixt Uniunea Europeana-Romania, au dezbatut marti, la Bucuresti, principalele probleme pe care le traverseaza in acest moment Romania in procesul de integrare, exprimandu-si ingrijorarea in ceea ce priveste coruptia, amestecul Guvernului in treburile Justitiei si lentoarea reformelor in economia reala. Comitetul parlamentar mixt, infiintat conform acordului de asociere, este abilitat sa inainteze recomandari Consiliului de Asociere, institutiilor romane si institutiilor europene. Coprezidat de Liviu Maior, PSD, din partea romana, si de Domenico Mennitti, Partidul Popular European, din partea UE, Comitetul mixt a dezbatut ore in sir textele recomandarilor, de multe ori reprezentantii PSD si cei ai UE situandu-se pe pozitii diametral opuse. Italienii au vazut lipsuri, romanii, realizari In domeniul luptei impotriva coruptiei, parlamentarii europeni au propus un text fara nici un menajament: "Consiliul parlamentar mixt este afectat de lipsa de rezultate in lupta impotriva coruptiei in contextul masurilor de promovare a respectarii legii, in ciuda introducerii unui program national anticoruptie si a crearii unor structuri institutionale care sa combata fenomenul. Este preocupat, in particular, dat fiind riscul de erodare a increderii publicului in institutiile de stat, de incetinirea dezvoltarii economice si de extinderea saraciei (coruptia fiind una dintre cauze), de presiunea excesiva exercitata de catre Ministerul Justitiei vizavi de procurorul national anticoruptie". Partea romana a raspuns cu urmatorul text: "Comitetul ia nota de adoptarea planului national si a programului de prevenire a coruptiei si este incurajat de rezultatele concrete in lupta impotriva coruptiei, in contextul masurilor de promovare a respectarii legii, dupa cum se observa in actiunile recente intreprinse de PNA". In ceea ce priveste reforma in Justitie, europenii au propus: "Comitetul este preocupat de lipsa progresului in domeniul reformei judiciare si noteaza ca procesul de reforma a fost intarziat din mai multe cauze, cum ar fi tendinta marcata a Executivului de a se interfera in activitatea Justitiei...". Partea romana a venit cu urmatorul text: "Comitetul este preocupat de progresele limitate in domeniul reformei judiciare si face un apel insistent la Guvernul Romaniei sa se ocupe de problema insuficientei resurselor, precum si de cea a implicarii Executivului in chestiunile juridice". O adevarata furtuna a starnit in cadrul dezbaterilor textul privind criteriile economice si, in special, situatia sectorului privat in Romania. Iata evaluarile parlamentarilor europeni: "Comitetul ia nota ca Romania se afla inca in faza de tranzitie si nu a fost capabila - din motive intre care teama de costurile politice si sociale ce s-ar putea dovedi prea mari - sa mentina ritmul reformelor necesare pentru ca tara sa evolueze spre convergenta cu nivelurile de venit pe cap de locuitor din UE. Face apel la Guvern sa faca eforturile decisive, intr-un climat de maxima transparenta pentru a determina incheierea in conditii de siguranta a procesului de privatizare a marilor companii". Partea romana a propus ca textul sa remarce progresele facute de Romania, sa salute cresterea contributiei sectorului privat la realizarea PIB, sa ia nota cu satisfactie ca economia Romaniei a devenit mai deschisa si mai integrata in UE. Daca in multe cazuri europenii au acceptat sa-si modifice textele si sa le combine cu amendamentele partii romane propuse de PSD, in cazul acestui text parlamentarii europeni s-au tinut foarte tare pe pozitii, in ciuda interventiilor lui Liviu Maior, a ministrului Integrarii, Hildegard Puwak.